Septembrie în Shiraz 2015 - un film despre vina de a fi privit în cealaltă parte (Carte vs. film)

”Când veștmântul norocului ți-a fost țesut negru, nici apa din fântâna Zamzam nu ți-l poate înălbi”. (Fântâna Zamzam este fântâna din moscheea Masjid al-Haram din Mecca)

Oare câte națiuni de pe pământul acesta nu au în istoria lor măcar un episod de teroare exercitată de o dictatură autoritară? Septembrie în Shiraz este povestea familiei unui bijutier evreu din Iran, Isaac Amin, care, după Revoluția iraniană din 1979, se trezește că, brusc, a devenit un dușman al poporului. Înainte de revoluție, SAVAK-ul, poliția șahului, a semănat teroare printre cei care au îndrăznit să de declare împotriva lui, torturându-i sau ucigându-i. Oamenii au ieșit în stradă, l-au înlăturat pe șah de la putere, obligându-l să fugă în exil, sperând într-o viață mai bună.

Schimbarea conducerii divide populația în două: toți cei asupriți până acum preiau frâiele și se simt îndreptățiți să se răzbune, singura vină a celor care fuseseră privilegiați anterior fiind aceea de ”a se fi uitat în altă parte”. Acum Iranul nu e decât o țară a răzbunării, mult mai închisă, cu reguli stricte și o mulțime de constrângeri: devin ilegale consumul de alcool, cântatul, ascultatul muzicii sau ieșitul din casă cu capul descoperit. Mai mult, cetățenii sunt obligați să se adreseze unul altuia cu apelativele de ”frate” și ”soră”, chiar dacă nu s-au văzut înainte niciodată în viața lor.

Așa că bijutierul Isaac Amin este arestat chiar de la prăvălia lui și dus în închisorile pline cu cei vinovați că atâta vreme ”s-au uitat în altă parte”. Este bătut, torturat, dus în fața plutonului de execuție. Casa îi este răscolită, i se confiscă fără jenă lucrurile de valoare din casă, fără să poată face ceva.

Nu o să povestesc acțiunea filmului (cu Adrien Brody și Salma Hayek în rolurile principale), nici a romanului omonim apărut în 2007 al Daliei Sofer, după care a fost realizat. O să spun însă că filmul păstrează destul de fidel linia cărții și că Dalia Sofer a scris acest roman înspirându-se din teribilele întâmplări prin care a trecut propria ei familie, înainte de a reuși să fugă în Occident. 

Septembrie în Shiraz este primul ei roman, tradus și publicat în numeroase țări, pentru el Dalia Sofer fiind distinsă sau nominalizată la numeroase premii literare. Pentru cei care nu se vor mulțumi doar cu filmul și vor dori să citească și cartea, vor avea ceva în plus de învățat despre obiceiurile și produsele tradiționale din Iran, dar și câte ceva despre pietre prețioase.

La noi, romanul a apărut în 2008, la editura Leda, Grupul editorial Corint, colecția Love&Life.

 Romanul Daliei Sofer apărut în 2008 la editura Corint

 Salma Hayek în rolul soției bijutierului Isaac Amin

  Salma Hayek în rolul soției bijutierului Isaac Amin

 Adrien Brody în rolul bijutierului Isaac Amin

Bijutierul Isaac Amin cu unul dintre torționarii săi

Femeile Bibliei în artă (6): Rebeca - mama care a complotat împotriva unui fiu pentru a-l favoriza pe celălalt

Francesco Hayez (1791 - 1882) - Rebeca la fântână, 1848

Avraam l-a trimis pe Eliezer, slujitorul său credincios, să caute o soție potrivită pentru fiul său Isaac. Acesta a luat cu el daruri, cămile și a plecat în lumea mare. A ajuns în cetatea Nahor din Mesopotamia și obosit și însetat, s-a așezat pe marginea unei fântâni. Nu prea știa cum avea să reușească să vină cu soția potrivită pentru fiul stăpânului, așa că a hotărât să aleagă pe aceea dintre fetele care veneau cu ulcioarele la fântână care va binevoi să-i potolească setea, atât lui cât și cămilelor sale. De fântână s-a apropiat frumoasa Rebeca. A umplut ulciorul cu apă și a dat să plece, dar Eliezer a strigat-o și i-a cerut să-i dea să bea. Tânăra i-a îndeplinit dorința și privind cămilele, i-a propus să scoată apă și pentru ele. Harnică, a dat fuga de mai multe ori de la fântână la adăpătoare cu ulciorul plin, până ce toate cămilele au putut bea pe săturate. Văzând aceasta, Eliezer i-a oferit inele și brățări din aur și a rugat-o să-l ducă în casa tatălui ei pentru a-l adăposti pe timp de noapte. Ajuns în fața tatălui fetei, slujitorul i-a făcut propunerea de căsătorie pentru fiul stăpânului său. Tatăl a acceptat propunerea iar Rebeca a consimțit să plece departe pentru a fi soția lui Isaac.

Isaac avea 40 de ani când s-a căsătorit cu Rebeca, iar copii nu a avut decât după douăzeci de ani, în tot acest timp Rebeca dovedindu-se a fi stearpă. Până la urmă, după multe rugăciuni către Dumnezeu, Rebeca a născut gemeni, doi băieți total diferiți unul față de celălalt. Primul copil, Isav, era roșcat și cu mult păr pe trup și-și petrecea mai tot timpul la vânătoare, cutreierând pe câmpuri. El era preferatul tatălui său, care mânca cu plăcere din bucatele gătite din vânatul adus de el. Cel de-al doilea băiat, Iacov, era o fire mult mai pașnică, el preferând să stea mai mult pe lângă corturile familiei. Iacov era preferetul Rebecăi. 

Moștenitorul averii părintești era Isav, ca prim născut, ceea ce nu le convenea deloc Rebecăi și fiului ei preferat, ei gândindu-se în fel și chip cum să facă să-i ia lui Isav dreptul de întâi-născut. Odată, când Isav s-a întors flămând de la vânătoare, l-a găsit pe Iacov fierbând o mâncare de linte. El nu i-a dat fratelui său să-și potolească foamea decât după ce acesta a fost de acord să-i cedeze lui dreptul de întâi-născut. Isav, lihnit de foame, nu a gândit prea limpede atunci, zicându-și că moștenirea viitoare nu-i e de nici un folos dacă moare de foame acum, așa că a acceptat târgul. Numai că doar renunțarea lui Isav nu era suficientă pentru ca Iacov să devină cu adevărat moștenitor: mai trebuia și binecuvântarea tatălui, binecuvântare care nu putea fi dată decât o singură dată.

Timpul a trecut, Isaac a îmbătrânit, a orbit și știind că nu mai are mult de trăit, și-a chemat fiul mai mare să-i dea binecuvântarea. Dar, înainte de asta, a dorit să mai mănânce o dată o mâncare de vânat, așa că l-a trimis pe Isav la vânătoare, cu promisiunea că, după ce se va ospăta, va deveni moștenitor. Rebeca, vigilentă, asculta pe la colțuri. După ce l-a văzut plecat pe Isav, a dat fuga la Iacov să-i prezinte planul ei de a-l păcăli pe bătrân. Și-a pus favoritul să taie repede doi iezi din turma lor pe care i-a gătit așa cum știa ea că-i place soțului. Apoi l-a sfătuit pe Iacov să se îmbrace cu hainele fratelui său și să-și acopere părțile fără păr cu piele de ied. Pregătit în felul acesta, Iacov s-a prezentat în fața tatălui și s-a dat drept fratele său, cerându-i binecuvântarea. Bătrânul a mâncat dar, recunoscând parcă vocea celuilalt fiu, a cerut să se apropie și să-l cerceteze. L-a mirosit, l-a pipăit și cum mirosul hainelor și pielea păroasă păreau a fi ale băiatului mai mare, i-a dat prețioasa binecuvântare. Înșelătoria a ieșit la iveală un pic mai târziu, când Isav s-a întors de la vânătoare, dar nu se mai putea face nimic. Furios, Isav a promis că-l va ucide pe fratele său, aceste fiind nevoit să se refugieze în casa unor neamuri. Abia când furia lui s-a mai potolit, a putut Iacov să se întoarcă acasă, cei doi sfârșind prin a se împăca.

Pictori precum Francesco Hayez, Johann Carl Loth sau Salomon de Bray au zugrăvit-o pe Rebeca, tânără, în scena venirii ei la fântână și dându-i apă servitorului Eliezer. Alții au preferat diferite scene având legătură cu complotul ei, înfățișându-l pe bătrânul Isaac dând binecuvântarea fiului mai mic sub privirile atente și conspirative ale mamei sale, sau pe Isav vânzându-și dreptul de întâi-născut pentru o fiertură de linte. O notă aparte o face tabloul lui Jacob Adriaensz. Backer care ni-i prezintă pe Isaac și pe Rebeca făcând dragoste.

 Benjamin West - Servitorul lui Isaac încercând o brățară pe mâna Rebecăi

Salomon de Bray - Rebeca și Eliezer la fântână

 Arent de Gelder - Isaac o întâlnește pe Rebeca

Antoine Coypel - Eliezer și Rebeca - 1701 

 Antonio Bellucci - Rebeca la fântână, circa 1700, Schloss Weissenstein, Pommersfelden

Carlo Maratta - Rebeca și Eliezer la fântână

Constantijn van Renesse - Rebeca și Eliezer la fântână, Ulei pe pânză, Colecție privată

 Isav vânzându-și dreptul de întâi-născut lui Iacob , de Hendrick Terbrugghen, 1625

 Francesco Solimena - Rebeca și Eliezer la fântână, circa 1700

Frederick Goodall (1822-1904) - Rebeca la fântână

Gerbrand van den Eeckhout - Rebeca și Eliezer la fântână 1661 

 Giordano Luca (el Fa presto) - Infățișarea lui Iacob la Isaac

 Giovanni Antonio Pellegrini - Rebeca la fântână

 Govert Flinck - Isaac binecuvântându-l pe Iacob, circa 1635, Muzeul Catharijneconvent Utrecht

 Gregorio Lazzarini - Rebeca și Eliezer la fântână

Isaac binecuvântându-l pe Iacob, de Gioachino Assereto 1640 

 Isaac binecuvântându-l pe Iacob, de Govert Flinck 1639

 Jacob Adriaensz. Backer - Isaac și Rebeca iubindu-se

 Iacob primește binecuvântarea lui Isaac, de Jusepe de Ribera 1637, Ulei pe pânză, Muzeul Prado, Madrid

 Iacob primind binecuvântarea lui Isaac, de François Boucher

 Johann Carl Loth - Eliezer și Rebeca la fântână 1670s

 Louis Robert - Rebeca și Eliezer, ulei pe pânză

 Matthias Stom - Isav vânzându-și dreptul de întâi-născut lui Iacob

Matthias Stom - Isaac binecuvântându-l pe Iacob 

Rebeca și Eliezer, circa 1650, ulei pe pânză, Muzeul Prado, Madrid 

 Rebeca la fântână, de Benedetto Luti 1700

 Rebecca și Eliezer, de Alexandre Cabane 1883

Rebeca la fântână, de Michael Deas 

 Figurină de teracotă reprezentând-o pe Rebeca la fântână, produsă de Friedrich Goldscheider Company, secolul XIX

Întâlnirea lui Isaac cu Rebeca, de Friedrich Bouterwek, 184, ulei pe pânză, colecție privată

William Hilton cel Tânăr - Rebeca și servitorul lui Abraham la fântână, 1833

Sursa: ”Femeile din Biblie” de John Baldock