Femeile Bibliei în artă (7): Fiicele lui Lot - incest cu tatăl lor

 Lot and his Daughters, by Simon Vouet 1633

Lot era nepotul de frate al lui Avraam. Își stabilise corturile în valea roditoare a Iordanului, lângă cetatea Sodomei. Avea turme nenumărate, o soție și două fiice. (În caz că asocierea soției și fiicelor cu turmele vi se pare un pic deplasată, ea respectă cumva nivelul de apreciere a femeilor de către bărbați în acele vremuri, în sensul că femeile erau considerate inferioare bărbatului lor, nevalorând cine știe ce.) 

Într-o zi, doi îngeri mesageri au ajuns la porțile Sodomei. Au poposit în casa lui Lot  care  i-a ospătat și i-a găzduit peste noapte. Aflând de sosirea celor doi străini, toți bărbații din Sodoma au venit târziu în noapte și au bătut în ușa lui Lot cerându-i acestuia să-i scoată pe cei doi oaspeți afară pentru a face... sex cu ei. Bărbații din Sodoma practicau homosexualitatea, de aici provenind și numele de sodomie. (Trebuie spus că bărbații făceau sex cu bărbați și în alte orașe, nu doar în Sodoma.) Lot, dorind să-și protejeze oaspeții, le-a oferit în schimbul lor pe... cele două fiice ale sale, deși acestea erau neprihănite, ofertă pe care bărbații au refuzat-o. Mai mult, ei au amenințat că vor intra și-i vor lua cu forța pe cei doi. Auzind acestea, îngerii i-au orbit pe depravații de afară și au promis că vor distruge orașul din temelii, ca pedeapsă pentru păcatele de care se auzise până la Dumnezeu. 

L-au sfătuit pe Lot să-și ia soția și fiicele și să părăsească repede acele locuri, să meargă tocmai în munți și să nu care cumva să se uite înapoi. Nici n-au apucat ei bine să plece, că peste oraș s-a și abătut o ploaie de pietre și foc. Lot n-a avut curaj să plece tocmai în munți ci s-a oprit într-un oraș mai mic de lângă Sodoma, orașul Țoar. Soția lui, curioasă și cu părere de rău pentru tot ceea ce fusese nevoită să lase în urmă, a privit înapoi și a fost transformată într-un stâlp de sare. În Israel există un stâlp de sare care este numit chiar ”Lot's Wife”, el fiind situat aproape de Marea Moartă, pe muntele Har Sedom.

Îngrozit de soarta nevestei sale, Lot și-a luat cele două fete și a fugit în munți adăpostindu-se într-o peșteră. Convinse că nu a mai rămas nici un bărbat pe întreg pământul, cele două fete au plănuit să-și îmbete tatăl și să se culce cu el, pe rând, pentru a asigura continuitatea neamului. Zis și făcut: i-au dat lui Lot să bea până n-a mai știut de el, s-au culcat cu el, au rămas gravide, iar când le-a venit sorocul, fiecare a născut câte un fiu. Cea mare l-a născut pe Moab, din care avea să se tragă poporul moabiților, iar cea mică l-a născut pe Ben-Ammi, din care avea să se tragă poporul amoniților.

De-a lungul timpului, artișii au considerat povestea lui Lot și a familiei sale deosebit de ofertantă. Au zugrăvit fie momentul plecării întregii familii în timp ce Sodoma este distrusă de foc, fie cel în cara soția lui Lot este transformată într-un stâlp de sare, fie când cele două fiice îl îmbată pentru a-și atinge scopul. Un tablou poate șocant de îndrăzneț, aflat ]n posesia unui colecționar particular, este cel pictat de Paul Cezanne, care îi înfățișează pe Lot și pe una dintre fiicele sale în plin act sexual.

 Abraham Janssens (1575-1632) - Lot and his daughters

Adriaen van der Werff - Lot and his Daughters 1711

 Christoph Paudiss - Lot and his Daughters

 Gioacchino Assereto - Lot and His Daughters

 Giovanni Battista Lama (Italian Baroque, 1673-1748) - Lot and his daughters

Gustave Courbet - Lot and His Daughters 1844, Private collection 

Francesco Hayez - Lot and his Daughters 1833 

 Jan Wellens de Cock - Lot and his daughters

 Joachim Wtewael - Lot and His Daughters 1600

 Joachim Wtewael - Lot and His Daughters

 Lot and his Daughters, by Artemisia Gentileschi

 Lot and his daughters, by Lazarus van der Borcht

Lot And His Daughters, by Francesco Furini (1600 – 1646, Italian) 

Lot and his daughters leaving Sodom, by Sir Peter Paul Rubens 

Lot and his daughters, by Hendrik Goltziusn 1616 

 Lot And His Daughters, by Andrea Vaccaro

Lot and his Daughters, by Giovanni Battista Langetti, 17th Century 

 Lot and his Daughters, by Jan Harmensz. Muller (1571-1628), c. 1600, oil on panel

 Lot Fleeing From Sodom, by Benjamin West 1810

Marcantonio Franceschini - Lot and His Daughters, 17th century 

Orazio Gentileschi - Lot and his Daughters, circa 1621 

 Paul Cezanne - Lot and His Daughters 1865, Private Collection

 Peter Paul Rubens - Lot and his daughters

 Pietro Ricchi (Il Lucchesino) - Lot and His Daughters, 1650

The Burning of Sodom, by Camille Corot

Stâlpul de sare de pe muntele Har Sedom din Israel, numit ”Lot's Wife”

Sursa: ”Femeile din Biblie” de John Baldock

Femeile Bibliei în artă (6): Rebeca - mama care a complotat împotriva unui fiu pentru a-l favoriza pe celălalt

Francesco Hayez (1791 - 1882) - Rebeca la fântână, 1848

Avraam l-a trimis pe Eliezer, slujitorul său credincios, să caute o soție potrivită pentru fiul său Isaac. Acesta a luat cu el daruri, cămile și a plecat în lumea mare. A ajuns în cetatea Nahor din Mesopotamia și obosit și însetat, s-a așezat pe marginea unei fântâni. Nu prea știa cum avea să reușească să vină cu soția potrivită pentru fiul stăpânului, așa că a hotărât să aleagă pe aceea dintre fetele care veneau cu ulcioarele la fântână care va binevoi să-i potolească setea, atât lui cât și cămilelor sale. De fântână s-a apropiat frumoasa Rebeca. A umplut ulciorul cu apă și a dat să plece, dar Eliezer a strigat-o și i-a cerut să-i dea să bea. Tânăra i-a îndeplinit dorința și privind cămilele, i-a propus să scoată apă și pentru ele. Harnică, a dat fuga de mai multe ori de la fântână la adăpătoare cu ulciorul plin, până ce toate cămilele au putut bea pe săturate. Văzând aceasta, Eliezer i-a oferit inele și brățări din aur și a rugat-o să-l ducă în casa tatălui ei pentru a-l adăposti pe timp de noapte. Ajuns în fața tatălui fetei, slujitorul i-a făcut propunerea de căsătorie pentru fiul stăpânului său. Tatăl a acceptat propunerea iar Rebeca a consimțit să plece departe pentru a fi soția lui Isaac.

Isaac avea 40 de ani când s-a căsătorit cu Rebeca, iar copii nu a avut decât după douăzeci de ani, în tot acest timp Rebeca dovedindu-se a fi stearpă. Până la urmă, după multe rugăciuni către Dumnezeu, Rebeca a născut gemeni, doi băieți total diferiți unul față de celălalt. Primul copil, Isav, era roșcat și cu mult păr pe trup și-și petrecea mai tot timpul la vânătoare, cutreierând pe câmpuri. El era preferatul tatălui său, care mânca cu plăcere din bucatele gătite din vânatul adus de el. Cel de-al doilea băiat, Iacov, era o fire mult mai pașnică, el preferând să stea mai mult pe lângă corturile familiei. Iacov era preferetul Rebecăi. 

Moștenitorul averii părintești era Isav, ca prim născut, ceea ce nu le convenea deloc Rebecăi și fiului ei preferat, ei gândindu-se în fel și chip cum să facă să-i ia lui Isav dreptul de întâi-născut. Odată, când Isav s-a întors flămând de la vânătoare, l-a găsit pe Iacov fierbând o mâncare de linte. El nu i-a dat fratelui său să-și potolească foamea decât după ce acesta a fost de acord să-i cedeze lui dreptul de întâi-născut. Isav, lihnit de foame, nu a gândit prea limpede atunci, zicându-și că moștenirea viitoare nu-i e de nici un folos dacă moare de foame acum, așa că a acceptat târgul. Numai că doar renunțarea lui Isav nu era suficientă pentru ca Iacov să devină cu adevărat moștenitor: mai trebuia și binecuvântarea tatălui, binecuvântare care nu putea fi dată decât o singură dată.

Timpul a trecut, Isaac a îmbătrânit, a orbit și știind că nu mai are mult de trăit, și-a chemat fiul mai mare să-i dea binecuvântarea. Dar, înainte de asta, a dorit să mai mănânce o dată o mâncare de vânat, așa că l-a trimis pe Isav la vânătoare, cu promisiunea că, după ce se va ospăta, va deveni moștenitor. Rebeca, vigilentă, asculta pe la colțuri. După ce l-a văzut plecat pe Isav, a dat fuga la Iacov să-i prezinte planul ei de a-l păcăli pe bătrân. Și-a pus favoritul să taie repede doi iezi din turma lor pe care i-a gătit așa cum știa ea că-i place soțului. Apoi l-a sfătuit pe Iacov să se îmbrace cu hainele fratelui său și să-și acopere părțile fără păr cu piele de ied. Pregătit în felul acesta, Iacov s-a prezentat în fața tatălui și s-a dat drept fratele său, cerându-i binecuvântarea. Bătrânul a mâncat dar, recunoscând parcă vocea celuilalt fiu, a cerut să se apropie și să-l cerceteze. L-a mirosit, l-a pipăit și cum mirosul hainelor și pielea păroasă păreau a fi ale băiatului mai mare, i-a dat prețioasa binecuvântare. Înșelătoria a ieșit la iveală un pic mai târziu, când Isav s-a întors de la vânătoare, dar nu se mai putea face nimic. Furios, Isav a promis că-l va ucide pe fratele său, aceste fiind nevoit să se refugieze în casa unor neamuri. Abia când furia lui s-a mai potolit, a putut Iacov să se întoarcă acasă, cei doi sfârșind prin a se împăca.

Pictori precum Francesco Hayez, Johann Carl Loth sau Salomon de Bray au zugrăvit-o pe Rebeca, tânără, în scena venirii ei la fântână și dându-i apă servitorului Eliezer. Alții au preferat diferite scene având legătură cu complotul ei, înfățișându-l pe bătrânul Isaac dând binecuvântarea fiului mai mic sub privirile atente și conspirative ale mamei sale, sau pe Isav vânzându-și dreptul de întâi-născut pentru o fiertură de linte. O notă aparte o face tabloul lui Jacob Adriaensz. Backer care ni-i prezintă pe Isaac și pe Rebeca făcând dragoste.

 Benjamin West - Servitorul lui Isaac încercând o brățară pe mâna Rebecăi

Salomon de Bray - Rebeca și Eliezer la fântână

 Arent de Gelder - Isaac o întâlnește pe Rebeca

Antoine Coypel - Eliezer și Rebeca - 1701 

 Antonio Bellucci - Rebeca la fântână, circa 1700, Schloss Weissenstein, Pommersfelden

Carlo Maratta - Rebeca și Eliezer la fântână

Constantijn van Renesse - Rebeca și Eliezer la fântână, Ulei pe pânză, Colecție privată

 Isav vânzându-și dreptul de întâi-născut lui Iacob , de Hendrick Terbrugghen, 1625

 Francesco Solimena - Rebeca și Eliezer la fântână, circa 1700

Frederick Goodall (1822-1904) - Rebeca la fântână

Gerbrand van den Eeckhout - Rebeca și Eliezer la fântână 1661 

 Giordano Luca (el Fa presto) - Infățișarea lui Iacob la Isaac

 Giovanni Antonio Pellegrini - Rebeca la fântână

 Govert Flinck - Isaac binecuvântându-l pe Iacob, circa 1635, Muzeul Catharijneconvent Utrecht

 Gregorio Lazzarini - Rebeca și Eliezer la fântână

Isaac binecuvântându-l pe Iacob, de Gioachino Assereto 1640 

 Isaac binecuvântându-l pe Iacob, de Govert Flinck 1639

 Jacob Adriaensz. Backer - Isaac și Rebeca iubindu-se

 Iacob primește binecuvântarea lui Isaac, de Jusepe de Ribera 1637, Ulei pe pânză, Muzeul Prado, Madrid

 Iacob primind binecuvântarea lui Isaac, de François Boucher

 Johann Carl Loth - Eliezer și Rebeca la fântână 1670s

 Louis Robert - Rebeca și Eliezer, ulei pe pânză

 Matthias Stom - Isav vânzându-și dreptul de întâi-născut lui Iacob

Matthias Stom - Isaac binecuvântându-l pe Iacob 

Rebeca și Eliezer, circa 1650, ulei pe pânză, Muzeul Prado, Madrid 

 Rebeca la fântână, de Benedetto Luti 1700

 Rebecca și Eliezer, de Alexandre Cabane 1883

Rebeca la fântână, de Michael Deas 

 Figurină de teracotă reprezentând-o pe Rebeca la fântână, produsă de Friedrich Goldscheider Company, secolul XIX

Întâlnirea lui Isaac cu Rebeca, de Friedrich Bouterwek, 184, ulei pe pânză, colecție privată

William Hilton cel Tânăr - Rebeca și servitorul lui Abraham la fântână, 1833

Sursa: ”Femeile din Biblie” de John Baldock