Femeile Bibliei în artă (8): Agar - roaba alungată după ce i-a născut un copil lui Avraam

Govaert Flinck - The Expulsion of Hagar

Sarra, soția lui Avraam fusese toată viața stearpă și era de-acum bătrână, deci nici măcar nu mai putea spera să aibă vreodată un copil. Așa că s-a dus la soțul ei și i-a propus ca să i-o dea pe roaba ei Agar, cu care acesta să se culce și să asigure continuitatea neamului lor pe pământ. Practica aceasta ca un bărbat să se culce cu una din roabele sale, deși avea o soție, pentru a zămisli urmași, era destul de des întâlnită în vechea Mesopotamie. Avraam și-a ascultat soția și Agar a rămas grea. Numai că Agar a început să simtă dispreț pentru stăpâna sa pentru ceea ce făcuse, dispreț pe care nu se străduia să-l ascundă. Nici Sarra nu s-a lăsat mai prejos și a început s-o chinuiască pe Agar până când, sătulă de răutățile stăpânei sale, aceasta a fugit în pustie, oprindu-se la un izvor. Un înger a găsit-o lângă acel izvor și după ce i-a aflat povestea, a sfătuit-o să se întoarcă la stăpâna ei pe care s-o asculte în toate, promițându-i că fiul pe care-l va naște va fi întemeietorul unui mare popor. Agar s-a întors și a născut un băiat căruia i-a pus numele de Ismael.

Nu după mult timp a născut și Sarra un băiat, pe Isaac, cei doi copii crescând și jucându-se un timp împreună. Numai că noua situație nu-i convenea deloc Sarrei, care se temea ca Avraam i-ar putea acorda și fiului lui Agar aceleași drepturi la avere. Așa că i-a cerut lui  Avraam s-o alunge de-acasă, cu tot cu fiul ei. Acestuia nu prea i-a venit bine și a cerut sfatul lui Dumnezeu care l-a îndemnat să facă ceea ce voia Sarra. 

Agar și Ismael au plecat în dimineața următoare cu câteva provizii la ei. Au rătăcit prin deșert până li s-a terminat apa din burduf. Neputând să suporte să vadă cum îi moare copilul de sete, Agar s-a îndepărtat necăjită de acesta. Dar Dumnezeu veghea asupra lor și a făcut-o atentă pe Agar către o fântână răsărită de nicăieri. Astfel, ea a putut să-i dea copilului să bea și să-i salveze viața. Când Ismael a crescut mare a devenit întemeietorul a douăsprezece popoare, prin cei doisprezece fii pe care i-a avut.

Conform tradiției islamice, Ismael a fost cel care l-a ajutat pe Avraam să construiască Kaaba din Mecca, sanctuarul către care se întorc toți musulmanii atunci când se roagă. 

Povestea aceasta a fost destul de iubită de pictori care au ilustrat-o pe Agar în diferitele episoade ale vieții ei, fie când este dusă de Sarra lui Avraam, fie atunci când este alungată, fie umblând deznădăjduită cu fiul ei prin deșert, fie când este salvată de înger.

 Expulsion of Hagar, by Giovanni Battista Tiepolo 1719

Abraham Pleading with Sarah on Behalf of Hagar, by Willem Bartsius 1631 

Barrent Fabritius - Abraham Dismissing Hagar and Ishmael, 1658, oil on wood 

 Camille Corot - Hagar in the Wilderness, 1835

 Daniel Seiter - Hagar and the Angel, 1690

 Fanfani Enrico - Hagar And Ishmael

Gabriel Metsu - The Dismissal of Hagar 1653-1654 

 Gérard de Lairesse - Hagar

 Hagar and Ishmael in the Desert, by Jean-Charles Cazin 1880

 Hagar and Ishmael, by Benjamin West

Hagar and Ishmael, by the English painter Frederick Goodall (1822-1904) 

 Hagar and the Angel in the Desert, by James Tissot

 Hagar in the Wilderness,  by Giovanni Lanfranco

Hagar's Farewell, by Pieter Lastman 1612 

 Horace Vernet - Abraham Turning Away Hagar 1837

 Jan Victors - The Expulsion of Hagar and Ishmael, c.1644

 Louis Jean François Lagrenée - Sarah Presenting Agar to Abraham, ca. 1781, oil on panel, Museum of Fine Arts, Boston, USA

 Luigi Alois Gillarduzzi - Hagar und Ismael in der Wüste 1851

Mathias Stom - Sarah Leading Hagar to Abraham, first half of the 17th century 

 Salomon de Bray - Sarah leading Hagar to Abraham

Sarah and Hagar, by Rubens 

Sarah Bringing Hagar to Abraham, by Adriaen van der Werff 1696 

 Sarah Leading Hagar to Abraham, by Matthias Stom 1639

 Sarai showing Hagar to Abraham, by Matthias Stomer

 Spranger - Sarah presenting Hagar to Abraham, 16th century, oil on panel, Dulwich Picture Gallery, London, UK

 The Dismissal of Hagar, by Jan Victors

 The Expulsion of Hagar, by Adrien van der Werfft

The Repudiation of Hagar, by Johann Conrad Seekatz 1760-1765

Sursa: ”Femeile din Biblie” de John Baldock

Femeile Bibliei în artă (6): Rebeca - mama care a complotat împotriva unui fiu pentru a-l favoriza pe celălalt

Francesco Hayez (1791 - 1882) - Rebeca la fântână, 1848

Avraam l-a trimis pe Eliezer, slujitorul său credincios, să caute o soție potrivită pentru fiul său Isaac. Acesta a luat cu el daruri, cămile și a plecat în lumea mare. A ajuns în cetatea Nahor din Mesopotamia și obosit și însetat, s-a așezat pe marginea unei fântâni. Nu prea știa cum avea să reușească să vină cu soția potrivită pentru fiul stăpânului, așa că a hotărât să aleagă pe aceea dintre fetele care veneau cu ulcioarele la fântână care va binevoi să-i potolească setea, atât lui cât și cămilelor sale. De fântână s-a apropiat frumoasa Rebeca. A umplut ulciorul cu apă și a dat să plece, dar Eliezer a strigat-o și i-a cerut să-i dea să bea. Tânăra i-a îndeplinit dorința și privind cămilele, i-a propus să scoată apă și pentru ele. Harnică, a dat fuga de mai multe ori de la fântână la adăpătoare cu ulciorul plin, până ce toate cămilele au putut bea pe săturate. Văzând aceasta, Eliezer i-a oferit inele și brățări din aur și a rugat-o să-l ducă în casa tatălui ei pentru a-l adăposti pe timp de noapte. Ajuns în fața tatălui fetei, slujitorul i-a făcut propunerea de căsătorie pentru fiul stăpânului său. Tatăl a acceptat propunerea iar Rebeca a consimțit să plece departe pentru a fi soția lui Isaac.

Isaac avea 40 de ani când s-a căsătorit cu Rebeca, iar copii nu a avut decât după douăzeci de ani, în tot acest timp Rebeca dovedindu-se a fi stearpă. Până la urmă, după multe rugăciuni către Dumnezeu, Rebeca a născut gemeni, doi băieți total diferiți unul față de celălalt. Primul copil, Isav, era roșcat și cu mult păr pe trup și-și petrecea mai tot timpul la vânătoare, cutreierând pe câmpuri. El era preferatul tatălui său, care mânca cu plăcere din bucatele gătite din vânatul adus de el. Cel de-al doilea băiat, Iacov, era o fire mult mai pașnică, el preferând să stea mai mult pe lângă corturile familiei. Iacov era preferetul Rebecăi. 

Moștenitorul averii părintești era Isav, ca prim născut, ceea ce nu le convenea deloc Rebecăi și fiului ei preferat, ei gândindu-se în fel și chip cum să facă să-i ia lui Isav dreptul de întâi-născut. Odată, când Isav s-a întors flămând de la vânătoare, l-a găsit pe Iacov fierbând o mâncare de linte. El nu i-a dat fratelui său să-și potolească foamea decât după ce acesta a fost de acord să-i cedeze lui dreptul de întâi-născut. Isav, lihnit de foame, nu a gândit prea limpede atunci, zicându-și că moștenirea viitoare nu-i e de nici un folos dacă moare de foame acum, așa că a acceptat târgul. Numai că doar renunțarea lui Isav nu era suficientă pentru ca Iacov să devină cu adevărat moștenitor: mai trebuia și binecuvântarea tatălui, binecuvântare care nu putea fi dată decât o singură dată.

Timpul a trecut, Isaac a îmbătrânit, a orbit și știind că nu mai are mult de trăit, și-a chemat fiul mai mare să-i dea binecuvântarea. Dar, înainte de asta, a dorit să mai mănânce o dată o mâncare de vânat, așa că l-a trimis pe Isav la vânătoare, cu promisiunea că, după ce se va ospăta, va deveni moștenitor. Rebeca, vigilentă, asculta pe la colțuri. După ce l-a văzut plecat pe Isav, a dat fuga la Iacov să-i prezinte planul ei de a-l păcăli pe bătrân. Și-a pus favoritul să taie repede doi iezi din turma lor pe care i-a gătit așa cum știa ea că-i place soțului. Apoi l-a sfătuit pe Iacov să se îmbrace cu hainele fratelui său și să-și acopere părțile fără păr cu piele de ied. Pregătit în felul acesta, Iacov s-a prezentat în fața tatălui și s-a dat drept fratele său, cerându-i binecuvântarea. Bătrânul a mâncat dar, recunoscând parcă vocea celuilalt fiu, a cerut să se apropie și să-l cerceteze. L-a mirosit, l-a pipăit și cum mirosul hainelor și pielea păroasă păreau a fi ale băiatului mai mare, i-a dat prețioasa binecuvântare. Înșelătoria a ieșit la iveală un pic mai târziu, când Isav s-a întors de la vânătoare, dar nu se mai putea face nimic. Furios, Isav a promis că-l va ucide pe fratele său, aceste fiind nevoit să se refugieze în casa unor neamuri. Abia când furia lui s-a mai potolit, a putut Iacov să se întoarcă acasă, cei doi sfârșind prin a se împăca.

Pictori precum Francesco Hayez, Johann Carl Loth sau Salomon de Bray au zugrăvit-o pe Rebeca, tânără, în scena venirii ei la fântână și dându-i apă servitorului Eliezer. Alții au preferat diferite scene având legătură cu complotul ei, înfățișându-l pe bătrânul Isaac dând binecuvântarea fiului mai mic sub privirile atente și conspirative ale mamei sale, sau pe Isav vânzându-și dreptul de întâi-născut pentru o fiertură de linte. O notă aparte o face tabloul lui Jacob Adriaensz. Backer care ni-i prezintă pe Isaac și pe Rebeca făcând dragoste.

 Benjamin West - Servitorul lui Isaac încercând o brățară pe mâna Rebecăi

Salomon de Bray - Rebeca și Eliezer la fântână

 Arent de Gelder - Isaac o întâlnește pe Rebeca

Antoine Coypel - Eliezer și Rebeca - 1701 

 Antonio Bellucci - Rebeca la fântână, circa 1700, Schloss Weissenstein, Pommersfelden

Carlo Maratta - Rebeca și Eliezer la fântână

Constantijn van Renesse - Rebeca și Eliezer la fântână, Ulei pe pânză, Colecție privată

 Isav vânzându-și dreptul de întâi-născut lui Iacob , de Hendrick Terbrugghen, 1625

 Francesco Solimena - Rebeca și Eliezer la fântână, circa 1700

Frederick Goodall (1822-1904) - Rebeca la fântână

Gerbrand van den Eeckhout - Rebeca și Eliezer la fântână 1661 

 Giordano Luca (el Fa presto) - Infățișarea lui Iacob la Isaac

 Giovanni Antonio Pellegrini - Rebeca la fântână

 Govert Flinck - Isaac binecuvântându-l pe Iacob, circa 1635, Muzeul Catharijneconvent Utrecht

 Gregorio Lazzarini - Rebeca și Eliezer la fântână

Isaac binecuvântându-l pe Iacob, de Gioachino Assereto 1640 

 Isaac binecuvântându-l pe Iacob, de Govert Flinck 1639

 Jacob Adriaensz. Backer - Isaac și Rebeca iubindu-se

 Iacob primește binecuvântarea lui Isaac, de Jusepe de Ribera 1637, Ulei pe pânză, Muzeul Prado, Madrid

 Iacob primind binecuvântarea lui Isaac, de François Boucher

 Johann Carl Loth - Eliezer și Rebeca la fântână 1670s

 Louis Robert - Rebeca și Eliezer, ulei pe pânză

 Matthias Stom - Isav vânzându-și dreptul de întâi-născut lui Iacob

Matthias Stom - Isaac binecuvântându-l pe Iacob 

Rebeca și Eliezer, circa 1650, ulei pe pânză, Muzeul Prado, Madrid 

 Rebeca la fântână, de Benedetto Luti 1700

 Rebecca și Eliezer, de Alexandre Cabane 1883

Rebeca la fântână, de Michael Deas 

 Figurină de teracotă reprezentând-o pe Rebeca la fântână, produsă de Friedrich Goldscheider Company, secolul XIX

Întâlnirea lui Isaac cu Rebeca, de Friedrich Bouterwek, 184, ulei pe pânză, colecție privată

William Hilton cel Tânăr - Rebeca și servitorul lui Abraham la fântână, 1833

Sursa: ”Femeile din Biblie” de John Baldock