Tabloul Femme assise al lui Matisse a fost confiscat de către naziști, în iulie 1940, împreună cu alte aproximativ 450 de opere, din colecția cunoscutului negustor de artă Paul Rosenberg. Comerciantul era reprezentantul oficial al unor mari nume ca Pablo Picasso, Georges Braque sau Matisse. Conștient de înaintarea trupelor germane pe teritoriul Franței, Rosenberg a încercat să pună la adăpost operele de artă pe care le deținea, depunând 17 tablouri într-un seif bancar din Libourne, o altă parte a colecției sale ascunzând-o într-o reședință de-a lui din Bordeaux. Apoi s-a refugiat cu familia din calea războiului la New York.
Ocuparea Parisului de către nemți a dus la rechiziționarea locuinței sale în iulie 1940, două luni după aceea venind și rândul reședinței sale din Bordeaux. Nici seiful bancar din Liborne nu s-a dovedit a fi sigur, un denunț binevoitor ducându-i pe naziști direct la el. Seiful a fost spart și toate cele 17 picturi au fost luate, înregistrate și trimise în Germania. Printre picturile din acel seif se afla și Femme assise de Matisse, cumpărată de Rosenberg de la pictor chiar în acel an.
Henri Mattise a pictat Femme assise în 1924, tabloul - un ulei pe pânză, având dimensiunile de 55,4 cm înălțime și 46,5 cm lățime - reprezentând-o pe tânăra dansatoare Henriette Darricarrère, așezată pe un fotoliu, purtând o rochie cu flori, având un colier de perle la gât și ținând în mâinile care se odihnesc pe genunchi, un evantai. Tabloul este estimat la 20 de milioane de dolari. Din momentul furtului și până în 2012, când a fost descoperit accidental, adică timp de 72 de ani, tabloul a dispărut cu desăvârșire.
După 1940, portretul a fost un timp în posesia lui Hermann Göring, după care a ajuns la Hildebrand Gurlitt, unul dintre negustorii de artă germani aflați în grațiile celui de-al treilea Reich. Războiul s-a încheiat și operele de artă care s-au putut recupera au început să se întoarcă în țările de baștină. Nu și Femme assise! Hildebrand Gurlitt n-a suflat o vorbă și și-a văzut mai departe de viață. La moartea lui, fiul acestuia a pus la păstrare toată colecția familiei într-un apartament din Schwabing, aproape de Munchen, loc de care n-a spus nimănui nimic. Totul a rămas ascuns până în 2012 când autoritățile au percheziționat apartamentul cu pricina, descoperind acolo nu mai puțin de 1406 de opere de artă, care mai de care mai valoroasă, între care pânze de Picasso, Chagall sau Courbet. O analiză imediată arătat că din cele 1406 de opere de artă 499 fuseseră furate de naziști de la evrei. După o destul de intensă dispută avocățească, tabloul s-a întors în proprietatea moștenitorilor lui Paul Rosenberg. Unul dintre moștenitori este nepoata acestuia, Anne Sinclair, cunoscut om de televiziune în Franța și soția controversatului politician Dominique Strauss-Kahn, aflat la șefia FMI până la izbucnirea scandalului sexual în care a fost acuzat de viol asupra unei cameriste.
Anne Sinclair este și autoarea unei cărți, apărută la editura Grasset, despre bunicul Rosenberg și galeria lui de artă de la Paris, a cărei adresă dă și titlul volumului: ”21 rue La Boétie”.
Negustorul de artă Paul Rosenberg în galeria sa din Paris, 21 rue La Boétie, circa 1920
Cartea scrisă de Anne Sinclair despre galeria bunicului său
Anne Sinclair, co-moștenitoarea tabloului lui Matisse
