Despre cărţi, muzică, pictură şi oameni!: Femeile Bibliei în artă (9): Estera - frumoasa evreică din haremul regelui Ahasverus care a reușit să-și salveze poporul de la moarte

joi, 14 aprilie 2016

Femeile Bibliei în artă (9): Estera - frumoasa evreică din haremul regelui Ahasverus care a reușit să-și salveze poporul de la moarte

Esther, by Hermann Anschuetz

Estera era o tânără evreică care rămăsese orfană de ambii părinți încă de copilă. Fusese crescută de vărul ei, Mardoheu și pentru că era neasemuit de frumoasă, acesta a dus-o în haremul regelui Ahasverus. A sfătuit-o însă să nu spună că este evreică, de teamă să nu fie respinsă. Regele i-a remarcat frumusețea și a hotărât ca Estera să fie încoronată regină în locul celei care nu-i mai era pe plac.

Mardoheu n-o scăpa din ochi pe Estera, venind în fiecare zi la porțile palatului pentru a vedea cum se descurcă. Așa, fiind atent la tot ceea ce era în jurul lui, a reușit să afle de un complot prin care se urmărea asasinarea regelui. Estera i-a dezvăluit stăpânului ei ce se punea la cale, regele putând astfel să se ferească și să-i pedepsească pe cei implicați.

Numai că viața lui Mardoheu nu era una ușoară: el și l-a făcut dușman de moarte pe marele vizir Aman când a refuzat să se ploconească în fața lui cu ocazia sărbătoririi numirii lui în funcție. Cu multă cruzime, Aman și-a pus în gând ca să nu-l omoare doar pe evreul acesta trufaș de Mardoheu, ci, o dată cu el, să nimicească și întreg poporul din care se trage. Imediat s-a dus la rege și i-a cerut să emită un edict prin care să treacă la uciderea tuturor evreilor. Nepăsător din fire, regele Ahasverus nu prea s-a gândit că tocmai aprobă un măcel în masă și i-a dat voie lui Aman să facă ce-l taie capul.

În rândul evreilor se stârnește groaza. Mardoheu îi trimite vorbă Esterei să meargă la rege și să încerce să îndrepte lucrurile. Numai că, nu era chiar atât de simplu: legea pedepsea cu moartea pe toți cei care se apropiau de rege, în camera lui, fără să fie chemați. Singura șansă de a scăpa cu viață dintr-o astfel de situație era ca regele să își îndrepte sceptrul de aur spre cel vinovat. Îmbărbătată de Mardoheu, Estera se hotărăște totuși să își încerce norocul. După ce postește și se roagă timp de trei zile, ea își pune hainele cele mai frumoase și merge la rege. Tulburat de această întruchipare a frumuseții, regele Ahasverus îi iartă îndrăzneala și îndreaptă spre ea sceptrul de aur. O întreabă apoi ce dorește atât de mult de a dat buzna. Ea îi răspunde că dorește să i se permită să îl invite pe el și pe Aman la un ospăț organizat de ea.

Când Aman primește invitația la ospăț nu bănuiește nimic. El știe că este în grațiile regelui și împinge lucrurile și mai departe: pregătește o spânzurătoare înaltă pentru Mardoheu, plănuind ca a doua zi să ceară învoire de la rege pentru a-l ucide. Între timp, aducându-și aminte de complotul din care scăpase cu bine, regele întreabă ce recompensă a primit cel care i-a salvat viața. Când aude că niciuna, regele îi cere sfatul lui Aman cum să procedeze pentru a onora pe cineva demn de răsplata sa. Crezând că este vorba chiar de el, Aman nu se zgârcește: după el, cel onorat trebuie să primească îmbrăcăminte regească, coroană și să fie plimbat pe un cal din herghelia regală pentru a fi văzut și cinstit de toată lumea. Când i se poruncește să facă toate acestea pentru Mardoheu nu-i vine să-și creadă urechilor, dar nu crâcnește!

După ospăț, Estera îndrăznește să îi vorbească regelui și să ceară îndurare pentru poporul ei. Aflând că însăși regina lui este evreică și în pericol de a muri de mâna răutăciosului Aman, Ahasverus se înfurie și pleacă să se calmeze în grădină. Simțind cum îi fuge pământul de sub picioare, Aman se apleacă peste canapeaua pe care stătea întinsă frumoasa Estera, pentru a cerși îndurare. Așa îl găsește Ahasverus care, crezând că vrea să-i siluiască regina, se înfurie și mai rău și poruncește ca nefericitul Aman să fie spânzurat chiar în spânzurătoarea pregătită de el pentru Mardoheu.

Regina Estera (Hadasa, după numele ei evreiesc) este cea care a instituit sărbătoarea și practicile Purimului, o sărbătoare evreiască prin care se cinstesc zilele de 14 și 15 ale lunii Adar, zile în care evreii din vechime și-au învins dușmanii și și-au celebrat victoria prin ospețe. Pentru aceasta, ea a fost considerată una dintre cele mai mari eroine biblice, pictorii zugrăvind-o fie în momentul în care aproape că se prăbușește în fața regelui Ahasverus care, tulburat de fumusețea ei neasemuită, își îndreaptă sceptrul de aur spre ea, fie în scena ospățului, fie când se împodobește cu straie bogate pentru a se înfățișa în fața stăpânului ei. De asemenea, ea a fost un personaj căreia i s-au dedicat și opere în teatru și muzică.