Femeile acestui pământ în 100 de picturi (Partea a II-a)

 Anton Ebert - Portrait Of A Young Spanish Woman

 Charles Landelle - Juive de Tanger

 Luis Ricardo Falero - Bedouin Girl

Albert Edelfelt - Parisian lady in a Peignoir 

 Alexandre Jacovleff - Kirghiz women

 Alexandre-Louis Leloir (1843-1884), Moroccan Girl, Playing a Stringed Instrument, 1875

 Anders Zorn - Head Of Spanish Girl, Sevilla (drawing)

 Anton Ebert - Oriental Woman Holding A Basket Of Fruit

Aurel Băeşu, Rusoaica albă 

Charles Landelle (1821–1908) - Algerian Woman Playing A Darbouka 

Charles Landelle (1821–1908) - An Armenian Woman, The Wallace Collection 

 Charles Landelle (1821–1908) - Young Bohemian Serb

 Christoffer Wilhelm Eckersberg - Una Ciociara, Portrait Of A Roman Country Girl

Conrad Kiesel - Spanish Lady 

Egyptian Woman With A Lapis Necklace, by Franz Kosler 

 Emile Eisman-Semenowsky - A Parisian Beauty, 1889

 Emile Vernet-Lecomte - A Greek Beauty, 1871, Oil on canvas, 125,7 x 113,7 cm, Private Collection

 Emile Vernet-Lecomte - The Oriental Beauty, 1869, Oil on canvas, 117 x 77,5 cm, Private Collection

 Emile Villa - La Japonaise

Enrique Martínez Cubells - Breton Woman, 1899-1900 

 Eugene Siberdt - Oriental beauty

 Eugène de Blaas (Austrian painter) 1843 - 1931 A Venetian Beauty, s.d. oil on panel 40.5 x 32 cm.

 Felix-Auguste Clement - Roman Sleeping Woman

Firmin Baes - L'armenienne 

Frank Duveneck - An Italian Woman, about 1880, oil on panel 

 Frank Duveneck - Head of an Italian Woman, 1887

 Frank Duveneck - The Venetian Girl

Franz Kosler - Egyptian Girl 

 Franz Kosler - Young Egyptian Girl

 Franz von Defregger - Beauty of the Tyrol, 1880

Franz Xavier Kosler (Austrian ,1864-1906) - Portrait of a young Egyptian girl, Cairo 1900 

 Franz Xavier Kosler - An Oriental Beauty

 Frederic Leighton - A Noble Lady of Venice, 1866

 Frederick Arthur Bridgman - Woman of Algiers

 Frederick-Arthur Bridgman - Young Woman from Constantiople, 1880, Oil on Canvas

 Friedrich von Amerling - The Young Eastern Woman

Gerald Festus Kelly - Spanish Girl 1914 

 Gustave Jean Jacquet - Parisienne

 Henri Guillaume Schlesinger, (1814-1893) - An Egyptian Girl Preparing for the Bath, 1869

Ilya Repin - Negress, 1907

Ilya Repin - Portrait of an Italian woman

Isaac Israëls - A Portrait of a Seated Javanese Beauty

Jacques-Louis-Jules David - Venetian Lady At Her Toilette

Jakab Marastoni - Greek Woman

Jean-Baptiste-Camille Corot - Melancholy Italian Woman. Rome

Jean-Leon Gerome - Girl Of Cairo

Jie Wei Zhou - Miao Woman Sewing

Jie Wei Zhou - Miao Woman with Suona

John Bagnold Burgess - A Spanish Beauty 1

John Bagnold Burgess - A Spanish Beauty

John Bagnold Burgess - Portrait of Spanish Lady in Mantilla with Fan

John Bagnold Burgess - The spanish couquette 1879

John Graham-Gilbert (Scottish 1794–1866)  - A Woman of Lonico

John Singer Sargent - A Venetian woman, circa 1880-1881, Private Collection

John Singer Sargent - Egyptian Woman, 1890-1891

John Singer Sargent - Head of an Italian Woman, 1878-80

José Tapiro y Baró - A Tangerian Beauty

Kanutas Ruseckas - Lithuanian Girl With Palm Sunday Fronds

Kees Van Dongen - Femme en buste les mains jointes, la Parisienne

Kim English - Working Woman of Bali

Konstantin Egorovich Makovsky - Egyptian woman with a child. Etude, 1876

Konstantin Egorovich Makovsky - Oriental woman (Gypsy),1878

Konstantin Egorovich Makovsky - Oriental woman with a child, 1880

Konstantin Egorovich Makovsky - Parisian woman in a pearl necklace, 1890s

Konstantin Egorovich Makovsky - Russian beauty 1

Konstantin Egorovich Makovsky - Turk

Konstantin Egorovich Makovsky - Ukrainian

Konstantin Egorovich Makovsky - Young Italian with oranges

Lord Frederic Leighton - An Italian Lady (Private collection)

Luis Ricardo Falero - Egyptian Woman With Harp

Mariano Fortuny - A Moroccan Woman In Traditional Dress

Marshall Claxton - Egyptian Girl In Cairo

Mary Stevenson Cassatt - Roman Girl

Mian Situ - Wa Girl

Nathaniel Sichel - Portrait of an Egyptian Woman

Nicolae Tonitza, Micuța tătăroaică (Rachiș Ali)

Nicolas Lancret (1690–1743) -The Beautiful Greek (La belle grecque)

Paja Jovanović - Portrait of a Lady from Vienna, 1905

Paul Emil Jacobs - Portrait Of An Italian Woman With Tambourine

Penry Williams - Spanish Lady, Cyfarthfa Castle Museum & Art Gallery

Pierre Auguste Bellet - Oriental lady with a white dres 1887

Pierre Olivier Joseph Coomans - An Eastern Beauty

Pierre-Auguste Renoir - La Parisienne

Pino Daeni  - Spanish Lady

Reclining Muslim lady from India, by Francesco Renaldi,1789

Robert Braithwaite Martineau - A Woman of San Germano (1864)

Samuel Luke Fildes - A Spanish beauty

Severo Rodriguez Etchart - Oriental Beauty

Simon Willem Maris - Portrait of a Young Black Woman

Theodoros Ralli - Turkish Woman, Date unknown, Private collection

Turkish girl at embroidery, by Jean Baptiste Vanmour

Valentine Cameron Prinsep - Martaba, A Kashmiree Nautch Girl

Vasily Vereshchagin - Arab Woman In Jerusalem

Venetian Beauty by Italian Painter Eugene de Blaas 1843 - 1932

Vincenzo Migliaro - A Neapolitan Beauty

Wilhelm Marstrand - A Young Italian Woman

Wolfgang Boehm -The Italian Beauty, 1874

Eugene de Blaas (Austrian-Italian 1843-1932) - Venetian Beauties

Giovanni Boldini - Spanish Dancer at the Moulin Rouge, circa 1905

Mian Situ - One Shoe Off, Asian woman holding child

Vremea bastarzilor, de Paula Cifuentes - sau povestea unei regine încoronate după moarte

Încoronarea reginei moarte

Dacă ne-am întreba care este cea mai frumoasă poveste de dragoste pe care o cunoaștem, marea majoritate am răspunde că cea a lui Romeo și a Julietei, cei doi tineri îndrăgostiți din Verona care nu acceptă viața unul fără celălalt. Romantică și tragică, iubirea dintre cei doi continuă să impresioneze și la atâtea secole după ce a fost concepută de William Shakespeare. Dar ar mai fi una, la fel de tragică și poate cu mult mai cutremurătoare, o poveste din secolul al XIV-lea, despre o iubire fără speranță dintre un fiu de rege și o frumoasă nobilă, aflată la limita dintre istorie și mit și readusă în atenția noastră de Paula Cifuentes în Vremea bastarzilor. 

Călătorul care pătrunde între zidurile groase ale bisericii mănăstirii Alcobaça, aflată la circa 120 de kilometri la nord de Lisabona, nu poate să nu remarce două morminte, somptuoase și identice, așezate față în față. Este vorba despre mormântul frumoasei Ines de Castro și de cel al regelui Pedro I al Portugaliei. Ines de Castro era o nobilă galiciană, chipul și gâtul ei de lebădă fiind admirate și cântate de poeții vremii. Deși avea deja o soție, pe Constance de Castilia, Pedro I, pe atunci doar prinț moștenitor al regatului, s-a îndrăgostit de Ines, cei doi trăind o poveste de dragoste clandestină din care au rezultat trei copii. După moartea soției sale legitime, prințul a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a se căsători cu frumoasa lui metresă, însă nu a putut învinge opoziția propriului tată, regele Afonso al IV-lea, care nu vedea cu ochi buni legătura amoroasă și nu putea trece peste faptul că Pedro se lăsa prea mult influențat de familia castiliană a acesteia și că iubea mai mult pe copiii lui bastarzi făcuți cu Ines decât pe copiii legitimi pe care i-i dăruise Constance. Văzând că Pedro nu vrea să își ia o altă soție, mult mai potrivită din punct de vedere politic pentru a fi regină, regele Afonso al IV-lea a dat ordin ca Ines și copiii ei să fie surghiuniți între zidurile mănăstirii Santa Clara-a-Velha din Coimbra, sperând că distanța va mai potoli din ardoarea legăturii dintre cei doi îndrăgostiți. Numai că nu s-a întâmplat deloc cum a sperat regele: timp de 10 ani, Pedro a continuat să o vadă mereu pe Ines la mănăstire, animozitatea dintre tată și fiul moștenitor crescând în intesitate cu fiecare zi. Se știa că Pedro așteapta acum moartea regelui pentru a ocupa tronul și pentru a face el însuși regulile în regat. Se părea că Ines va deveni oricum regină a Portugaliei, în ciuda originii ei care o făcea cu totul nedemnă de acest statut: în primul rând era castiliană și în al doilea rând era ea însăși un copil nelegitim. 

Așa că Afonso al IV-lea a recurs la măsuri extreme: a trimis trei ucigași la mănăstirea Santa Clara-a-Velha din Coimbra pentru a o ucide pe Ines. Cu brutalitate, cei trei ucigași i-au tăiat capul frumoasei metrese, aceștia neținând cont de nimic, ei îndeplinindu-și sângerosul ordin chiar în fața copiilor. La doar 30 de ani, Ines a plătit îndrăzneala de a nu renunța la iubi pe cineva mai presus de rangul ei cu propria viață, într-un mod atât de crud, încât povestea ei avea să dăinuie peste veacuri. Când a aflat de odioasa crimă, Pedro, înnebunit de durere, a jurat răzbunare. A pornit chiar o revoltă împotriva propriului tată, dar a fost învins. Dacă n-a putut face nimic pe moment, dat fiind că nu dispunea de putere, imediat ce a devenit rege, la doi ani de la moartea iubitei sale Ines, n-a ezitat o clipă. I-a vânat pe cei trei ucigași reușind să prindă pe doi dintre ei pe care i-a executat în public. Apoi, a făcut ceva ce a cutremurat întreaga țară: și-a scos iubita din mormântul în care zăcea de aproape doi ani și a încoronat-o regină. 

În fața unei întregi curți uluite și încremenite de neputința de a refuza un ordin sau de a da bir cu fugiții de o așa oroare, Pedro stătea pe tron alături de corpul revenit de pe altă lume al iubitei sale, îmbrăcat într-o rochie fastuoasă și legat de tron să nu se prăbușească, urmărind cu atenție omagiul fiecărui curtean care trebuia să îngenuncheze și să sărute mâna rece ca de gheață a moartei. Dacă soarta i-a refuzat recunoașterea pe care și-a dorit-o în timpul vieții, iată că iubitul ei Pedro i-o oferea acum, de data asta nimeni și nimic nemaiputând să se pună împotrivă. După ce și ultimul curtean și-a arătat respectul cerut în cadrul celei mai stranii ceremonii de care avusese vreodată parte Portugalia, regina moartă a plecat să-și regăsească liniștea într-unul din cele două morminte dintre zidurile mănăstirii Alcobaça, în așteptarea regelui ei mult iubit care avea să-l ocupe pe cel de-al doilea zece ani mai târziu. Nu întâmplător, cele două morminte sunt așezate față în față. Pedro a ordonat poziționarea lor astfel, în așa fel încât, la Judecata de Apoi, când toți morții se vor ridica pentru a da socoteală, primul chip pe care cei doi să îl vadă să fie cel al ființei iubite. 

Paula Cifuentes, în Vremea bastarzilor, alege să ne respună povestea aceasta bizară și frumoasă de iubire, prin ochii fiicei celor doi, infanta Beatriz care, copil fiind, a fost martora neputincioasă a vieții marcate de așteptare și frică dusă de mama ei între zidurile-închisoare a mănăstirii din Coimbra, precum și a îngrozitorului ei sfârșit. 

 Pedro I al Portugalei și iubita sa, Ines de Castro

Uciderea lui Ines de Castro la ordinul regelui Afonso al IV-lea  

 Uciderea lui Ines de Castro la ordinul regelui Afonso al IV-lea

Uciderea lui Ines de Castro la ordinul regelui Afonso al IV-lea 

Uciderea lui Ines de Castro la ordinul regelui Afonso al IV-lea 

 Uciderea lui Ines de Castro la ordinul regelui Afonso al IV-lea

Încoronarea reginei moarte

 Încoronarea reginei moarte

Încoronarea reginei moarte 

 Mănăstirea Alcobaça, locul de odihnă al celor doi îndrăgostiți

 Mormântul lui Ines de Castro așezat față în față cu cel al regelui Pedro I

 Mormântul regelui Pedro I

Paula Cifuentes - Vremea bastarzilor, Editura Rao, 2012