Cleopatra, ultima regină a Egiptului, în picturile marilor artiști

Elisabetta Sirani - Cleopatra

Cleopatra a rămas cunoscută peste milenii pentru două momente ale existenței ei: apariția ei surpriză in fața lui Caesar ascunsă într-un covor și sinuciderea ei lăsându-se mușcată de o viperă. Este foarte puțin probabil ca vreunul din cele două momente să se fi petrecut întocmai, ne spune Stacy Schiff in ”Cleopatra. Viața ultimei regine a Egiptului”. E adevărat că intrase în palatul fratelui ei (care îi era totodată și soț) din Alexandria într-un mod clandestin, vârâtă într-un sac de piele sau de pânză și purtată astfel pe umeri de slujitorul ei credincios, imaginea unui slujitor aprovizionând palatul cu un astfel de sac fiind ceva obișnuit. O dată pătrunsă in palat, ale cărui coridoare le cunoștea extrem de bine de vreme ce era palatul părinților săi, i-a fost foarte ușor să ajungă la Caesar. În ceea ce privește actul de final, o femeie ca ea nu s-ar fi lăsat la voia întâmplării voinței unei vipere, mai ales că toată domnia ei a perfecționat și testat pe sclavi sau prizonieri otrăvuri care mai de care mai sofisticate și cu efectele cele mai diverse. Ar fi fost prea riscant să moară de eventuala mușcătură a unei vipere. În plus, o data cu ea, au murit și cele doua slujnice care au ajutat-o, ori o singură viperă pentru toate cele 3 femei, ar fi fost și insuficient. Cel mai probabil, a ales o otravă cu efect de narcotic, care a adormit-o și ucis-o imediat, fără durere. Ideea cu vipera a fost insuflată publicului chiar de către Octavian, dușmanul Cleopatrei și lui Marc Antoniu, când, un an mai târziu de la moartea celor doi iubiți, a defilat pe străzile Romei cu imensa pradă de război adusă din Egipt: pe lângă carele cu bogățiile confiscate, pe lângă copiii Cleopatrei și ai lui Marc Antoniu care erau purtați în lanțuri, era și o efigie a Cleopatrei din ipsos cu o viperă lângă ea. 

Între cele două evenimente au fost aproape 22 de ani de domnie asupra unui Egipt deosebit de bogat, râvnit atât de generalii Romei care voiau un imperiu cât mai extins, dar la fel de râvnit și de frații si surorile Cleopatrei care se credeau la fel de îndreptățiți să ocupe tronul. Singura modalitate prin care putea să se asigure că nici unul dintre frați nu mai complotează să o ucidă pentru a-i lua locul, ceea ce aceștia chiar făceau constant, a fost ca să îi ucidă ea pe ei mai întâi. A avut două surori și doi frați, toți nedepășind vârsta adolescenței.

Nici unul dintre contemporanii ei nu a pomenit că ar fi fost frumoasă, nu că nu ar fi fost dornici să îi recunoască frumusețea, așa cum o preamăreau pe ale altor femei ale vremii, toți vorbeau însă de prezența ei care te subjuga. Era foarte educată, vorbea 9 limbi, avea un simț al umorului de care făcea uz din plin la nevoie, toate astea având un singur scop, să seducă și să își asigure astfel aliații necesari pentru a domni peste Egipt. L-a cucerit pe Caesar, iar când Caesar a fost asasinat, a trecut la urmașul acestuia Marc Antoniu. I-a copleșit pe romani cu daruri scumpe, i-a zăpăcit cu opulența specific orientale, le-a finanțat campaniile militare cu toate necesare, bani, corăbii, oameni la luptă. A fost o regină autoritară, fiind destul de iubită de supușii ei care o priveau ca pe o zeiță.

Pictorii au zugrăvit-o în tablourile lor când blondă, când negricioasă, înveșmântată luxos cu perle în păr, în urechi sau cu sânii la vedere, ca o adevărată seducătoare. Adevărul este că singurul indiciu despre chipul Cleopatrei vine de pe monedele bătute, care nu prea îi este favorabil. De departe, scena favorită este cea a sinuciderii sale, artiștii imaginând-o și înfățișând-o fie privind la șarpele aducător de moarte, fie chiar în clipa mușcăturii, fie senină așteptându-și ultima clipă, fie agonizând cu privirea deja îndreptată către lumea de dincolo, fie când totul se va fi terminat deja.

Edward Mason Eggleston - Cleopatra, 1934

Theodor Matthei - Kleopatra mit der Schlange 1897 (Cleopatra with the Snake)

Sebastiano Ricci - Death of Cleopatra

Reginald Arthur - The Death of Cleopatra, 1892

Pietro della Vecchia - Cleopatra, c 1678

Pietro Dandini - Cleopatra

Pierre-Joseph Mousset - The Death of Cleopatra

Pierre Mignard - The Death of Cleopatra

Pierre de Cortone - César remet Cléopâtre sur le trône d'Égypte (Caesar giving Cleopatra the Throne of Egypt), c. 1637

Peter Paul Rubens - Cleopatra

Ottmar Elliger The Younger - The Death of Cleopatra

Orazio Gentileschi - Morte di Cleopatra, circa 1613, Milano, Collezione Morandotti

Mosè Bianchi - Cleopatra, 1865

Massimo Stanzione - Cleopatra c1640

Louis-Marie Baader - Death of Cleopatra

Louis Moritz - The Mortally wounded Mark Anthony with Cleopatra, Rijksmuseum Amsterdam

Louis Gauffier - Cleopatra and Octavian 1787

Lawrence Alma Tadema - The Meeting of Antony and Cleopatra 1885

Julius Kronberg - Cleopatra 1883

Julie Lütken - Kleopatras død, 1813

Juan Luna de San Pedro y Novicio - Boceto for 'Death of Cleopatraʼ (1880)

Joseph Platzer - Caesar Octavianus finds Cleopatra by the body of Antonius, 1802

John William Waterhouse - Cleopatra, c. 1887

John Collier - The Death of Cleopatra 1890

John Byam Liston Shaw - Cleopatra

Johann Liss - Death of Cleopatra

Johann Heinrich Tischbein - Antony and Cleopatra

Joannes Echarius Carolus Alberti - Proculeius Preventing Cleopatra from Stabbing Herself

Jean Baptiste Regnault - Death of Cleopatra, 1796-1797, oil on canvas, 64.5 x 80 cm, Museum Kunstpalast of Dusseldorf

Jan Steen - The Banquet of Anthony and Cleopatra

Jacopo Cestaro - Cleopatra

Jacob Jordaens - The Death of Cleopatra

Jacob Jordaens - Cleopatra's Feast 1653 (Baroque)

Jan Steen - Het feestmaal van Marcus Antonius en Cleopatra (The Feast of Mark Antony and Cleopatra)

Ivan Argunov - Dying Cleopatra, 1750

Hans Makart - The Death of Cleopatra. 1875

Hans Makart - Cleopatra's Nile Hunt

Gyula Benczúr - Cleopatra

Gustave Moreau - Cleopatra, c. 1887

Gustave Lassalle-Bordes - The Death of Cleopatra

Guido Reni - The Death of Cleopatra, 1625-1630, oil on canvas (Neues Palais, Potzdam)

Guido Reni - Death of Cleopatra 1640

Guido Reni - Cleopatra 1640

Guido Reni - Cleopatra 1630

Guido Cagnacci - The Death of Cleopatra 1658, Kunsthistorisches Museum, Vienna

Guido Cagnacci - La morte di Cleopatra, circa 1660

Guido Cagnacci - Cleopatra's suicide

Guido Cagnacci - Cleopatra

Guido Cagnacci - Cleopatra, olio su tela, cm. 91,5 x 72,5, Bologna - Collezione privata

Guercino - Cleopatra and Octavian, 1649

Giovanni Pietro Rizzoli (Giampietrino) - Cleopatra

Giovanni Lanfranco - The Death of Cleopatra

Giovanni Francesco Barbieri - The Death of Cleopatra (1648)

Giovanni Battista Tiepolo - The Meeting of Anthony and Cleopatra

Giovanni Battista Pittoni the Younger (1687-1767) - Cleopatra and the Pearl

Giambattista Tiepolo - The Banquet of Cleopatra 1744

German Von Bohm - The death of Cleopatra (1841)

Gérard de Lairesse - Cleopatra's Banquet, 1860

Georges Girardot - The death of Cleopatra 1884

Gavin Hamilton - Cleopatra

Gaetano Previati - Cleopatra, 1888

Frederick Arthur Bridgman- Cleopatra on the Terraces of Philae, 1896

Franois Le Moyne - Cleopatra, circa 1722-1724 (oil on canvas)

Francesco Prata da Caravaggio - Cleopatra

Francesco Cairo - Death of Cleopatra (circa 1645-150), Kelvingrove Art Gallery and Museum

Felice Ficherelli - The Death of Cleopatra, 1650s

Domenico Maria Muratori - Death of Cleopatra

Cupid or Cesarion shows Cleopatra a bust of Mark Anthony or Julius Caesar, 1814

Cleopatra and Caesar, 1866 painting by Jean-Léon Gérôme

Claude Vignon - Cleopatra Committing Suicide

Charles-Joseph Natoire - Cleopatra's arrival at Tarsus, 1756, Musée des Beaux-Arts de Nîmes

Cesare Gennari - Cleopatra, c 1663

Caspar Netscher - The Death of Cleopatra, 1643

Carlo Maratta - Cleopatra dissolving a pearl in a cup of wine (between 1693-1695) Museo di Palazzo Venezia

Benedetto Gennari the younger (1633-1715) - The Death of Cleopatra

Benedetto Gennari - Cleopatra

Artemisia Gentileschi - Cleopatra

Artemisia Gentileschi - Cleopatra c 1630-1635

Anton Raphael Mengs - Octavius Caesar (Later the Emperor Augustus), and Cleopatra, 1759-1760, oil on canvas, 299.5 x 212 cm, National Trust

Antoine Rivalz - The Death of Cleopatra (oil on canvas)

Anthony van Dyck - Death of Cleopatra

Anthon Schoonjans - Cleopatra puts a pearl in the wine

Angelica Kauffmann - Cleopatra mourning at Mark Antony's tomb, 1769-1770

Andrea Vaccaro - The death of Cleopatra (between 1630-1580) Prado Museum

Alexandre Cabanel - Cleopatra

Aert Mijtens - The Death of Cleopatra (1581-1594)

Achille Glisenti - The death of Cleopatra (1878-1879) Civic Museum of Brescia

French School - Cleopatra