sâmbătă, 30 septembrie 2017

Să nu mă întrebe nimeni cât e ceasul!

Acum vreo câteva luni, îmi bag o mână într-un buzunar și ce să vezi, dau de niște bani! Ia te uită, îmi zic, oare ai cui or fi ăștia? Păi, să ne gândim: haina care deține buzunarul este a mea, buzunarul cel prins cu creițari asupra lui aparține hainei, banii stau bine mersi în buzunar, ca la ei acasă, deci logica mă obligă să trag concluzia că banii nu pot fi decât ai mei! Ha! După aia îmi amintesc că mi se întâmplă destul de des să uit bani prin tot felul de locuri, dar niciodată ...în portofel! Strașnică treabă, dar ce să fac cu ei? Am de toate, n-am nevoie de nimic. Bine, asta cu am de toate, e o mare gogoașă, de fapt n-am casă, n-am masă, n-am chef să mă scol dimineața, n-am nici o ambiție să devin și eu, să devin ...vreun cineva și lista ar putea continua tot așa, dar să nu schimbăm subiectul!
Îmi picase cu tronc un ceas albastru cobalt cu elemente Swarovski. Acum, dacă ați sărit repede să mă faceți snoabă, e clar că n-ați citit cu atenție, așa că reluați cititul de la ultimul alineat încoace! Elemente Swarovski, nu cristale! Pentru cine are încă nevoie de lămuriri, elementele Swarovki sunt rudele sărace de la țară ale cristalelor, deci, mai îndrăznește careva? Nu, așa ziceam și eu! Buuun, pe scurt, am aranjat trebușoara, prin urmare, banii au plecat, ceasul a venit. Dacă s-au întâlnit pe drum și s-au vorbit, n-am cum să vă spun, n-am nici o dovadă, dar niște bănuieli, tot am eu!
Vreo trei zile m-am uitat chiorâș la ceasul cel albastru cobalt, nu-mi mai plăcea de mutra lui și pace! Parcă era mai frumos în poză! Faza asta cu nu-mi mai place de mutra a ceea ce-mi cumpăr e bine întipărită în ADN-ul meu, căci mi se întâmplă de fiecare dată: îmi place obiectul în magazin, îmi place când îl plătesc la casă, când îl bag în traistă, apoi se întâmplă ceva de-a dreptul inexplicabil pe drumul spre casă, de nu-mi mai place deloc când îl scot din traistă! Inevitabil, arunc totul într-un fund de dulap iar după câteva zile, sau chiar săptămâni, încep să reanalizez: ”Bă, dar ce are bluza asta, parcă nu-i așa de urâtă, nu?” Și tot așa, duc o întreagă muncă de lămurire, eu cu mine, pe banii mei, până ajung să mă păcălesc de una singură că e cazul să mă și folosesc de acel ceva, dacă tot l-am plătit!
Așa și cu ceasul cel albastru cobalt, după trei zile, mă hotărăsc: ia să-i fixăm noi ora și data. Buuun, s-a făcut! Ia să plecăm cu el în lume... Buun și asta s-a făcut! În lume, mă iau cu treaba, degeaba strălucesc elementele Swarovski să-mi atragă atenția, n-am timp de el! Târziu, după amiază mă interesează cât e ora. Ceasul cel albastru cobalt îmi aruncă țanțoș răspunsul:
- E 17,30 al zilei de 22 a lunii! Ei, ce zici, mă pricep?
- Te pricepi pe dracu! i-o arunc eu. Ora 17,30 este, n-am ce zice, dar nu suntem în 22 ci în 21. Ia fă bine și n-o mai fă pe avangardistul cu mine, n-o lua înaintea vremurilor tale!
- Stai bre, ce sari așa, încearcă el să mă îmbuneze, clipind dintr-un element Swarovski la mine, timpul este... este relativ, n-a zis-o asta unul, unul tare deștept... A, stai că știu și cum îl cheamă, Einstein! Ești tu așa sigură că suntem pe 21? Undeva pe glob, tot e în 22!
- Ce mă, tu îți bați joc de mine? Eu îți cer să îmi dai ora exactă și tu îmi dai citate din toți nepieptănații? Ia ascultă bă, flecușteț, dacă suntem în 21, apoi să faci bine și așa să-mi arăți și tu!
Mă uit urât la el și-i fixez încă o dată data. A doua zi dimineața stau cu ochii pe el: ora bună, ziua bună! L-am pus la punct, clar, răsuflu eu ușurată! După amiază, iar îmi arată cu o zi înainte! Nu, refuz să mă enervez! Stai, să vedem, să citim manualul, poate nu știu eu cum merge treaba! Iau manualul, citesc instrucțiunile în română. Nimic nou, îl fixasem bine. Schimb limba, poate nu înțeleg eu româna. În franceză, aceeași treabă, în engleză, la fel. Mi s-au terminat ideile! Ăla micu, de un albastru cobalt, strălucește din toate elementele și continuă, zi de zi, deși i-o fixez iar și iar, să-mi arate data de mâine!
Mă lasă nervii! Apoi încerc tot felul de variante: îl fixez la 12 ziua, nimic! Îl fixez la 12 GMT, nimic! La GMT+2, tot aia! La GMT-2, GMT-4, GMT+4, frate, nu ești altceva decât un terorist care mă vrea cu tot dinadinsul la balamuc! Promit că nu-mi mai bat capul cu tine, n-ai decât să arăți ce dată vrei tu! Merde et ...toute sa famille des mots!!! Nu mai pot, sunt chioară de somn de la prea mult GMT și tot degeaba! Eu cu teroriștii nu tratez, așa că poți să te și iei și să te duci din casa mea, du-te-n ...Einstein, să te scoată el în lume pe mână, dacă poate, că e mort! Și la faza asta, nu-i nimic relativ!
Să mă calmez, zic, să mă calmez uitându-mă la știri! Dau să ațipesc, pe televizor, unul gras și bondoc se burzuluiește la unul cu față de păcălici și roșcat. Se amenință unul pe altul cu război nuclear, ștergerea de pe fața pământului a țării celuilalt, fleacuri! Trump și cu Kim Jong-un dacă n-au cu ce-și ocupa timpul, mai bine mi-ar fixa mie ceasul! Iete aci problemă de rezolvat, nu focoase-n sus, focoase-n jos! Apoi, am o mare revelație! Ia stai, mi se pare mie sau ceasul meu albastru cobalt îmi arată ora și data din Coreea de Nord?!! Păi, ce-ar fi așa de imposibil! Oricum m-am hotărât că nu-mi mai pasă! Dar dacă mă întreabă careva cât e ceasul, ce-i răspund?
Urâtă treabă! Asta îmi aduce aminte de bunica mea, care refuza tot timpul să-și mute ceasul ei cu suport din lemn, frumos lucrat, după ora de vară, acesta arătând toată vara ora de iarnă. Iar când întreba careva cât e ceasul, ea începea o întreagă demonstrație:
- Apoi, dacă ceasul meu arată atâta, ei bine, al vostru trebuie să fie, să fie... atâta.
Asta-i viața, întrebi acu, afli mai încolo! Nu trebuie să mai spun că le-a devenit lehamite la toți să mai întrebe, mai bine se uitau după soare, aflau mai repede. Odată, una din mătuși se grăbea tare, nimeni nu mai știe unde. A intrat cu viteză pe portită și văzând-o pe bunica, a întrebat pe nerăsuflate:
 - Mamă, zi-mi repede cât e ora! Bunica a intrat în casă să afle. S-a întors, s-a așezat tacticos pe băncuța din cerdac și fără grabă și întărindu-și vorbele cu gesturi, a început:
- Apoi, dacă ceasul meu arată atâta...
Mătușa n-a mai suportat:
- Da zi, femeie, o dată cât e ceasul, ce mă tot iei cu-al tău, cu-al meu... și a și plecat bombănind înapoi pe portiță!
Bunica s-a uitat lung după ea dar n-a zis nimic! Eh, s-ar fi spus că a uitat afrontul, dar nu a fost deloc așa! După moartea bunicii, s-au adunat toate neamurile la împărțirea averii. Bunica n-a uitat pe nimeni, ficare a primit câte ceva, unul un teren în centrul satului, altul o livadă habar n-am pe unde, altul casa bătrânească, altul via, altul lucruri de prin casă... Și tot așa, până și-au dat seama că mătușa cea nevrozată nu primise nimic. Rușinați, ceilalți au vrut să repare mintea cea uitucă a bunicii. Unul din nepoți s-a trezit:
- Nu fi amărâtă, mătușico, găsim noi ceva și pentru tine, sigur nu s-a dat tot! Ah, ia te uită, ceasul ăsta străvechi, cu lemn lucrat, ce zici, îți place?
Buza de jos a mătușii a tremurat rău de tot când a dat cu ochii de afurisitul de ceas. A scos un icnet și a dispărut, bombănind, pe aceeași portiță!
Așa că, până la urmă, ceasul ăla străvechi al bunicii, pe care nu și l-a dorit nimeni, prea multe amintiri cu nervi biciuiți, a ajuns la mine! Și îl suspectez că îl învață prostii și pe al meu, cel albastru cobalt, prea tânăr și prea prost ca să observe că e manipulat!
Așa că mai bine să nu mă întrebe nimeni cât e ceasul! Nu de alta, dar o să încep să vă spun:

- Păi dacă în Coreea de Nord, ora este atâta, apoi la noi trebuie să fie, să fie...
- Sfârșit -

duminică, 17 septembrie 2017

Les écoliers de Robert Doisneau

 Robert Doisneau - L'information scolaire, Paris 1956
 Robert Doisneau - Ecolier Paris 1956
 Robert Doisneau - French classroom, 1956
 Robert Doisneau - L'ennui. Ecolier fatigué. ca. 1956
 Robert Doisneau - L'irréparable gâchis, Paris, Rue Buffon, 1956
 Robert Doisneau - L'écolier seul, 1956
 Robert Doisneau - La conjugaison, 1956
 Robert Doisneau - La dent
Robert Doisneau - La Libellule, Paris 1956 
Robert Doisneau - La ronde 1956, enfants en classe avec la maitresse 
Robert Doisneau - Le chiffon de l'ardoise, 1956 
Robert Doisneau - Le doigt levé, 1956 
 Robert Doisneau - Les couloirs de l'école primaire
 Robert Doisneau - Les écoliers de la rue Damesme, Paris, France, 1956
 Robert Doisneau - Récréation, 1956
 Robert Doisneau - School Pick Up 1956
 Robert Doisneau - School Stairs, 1956
 Robert Doisneau - Ecolier, 1956
 Robert Doisneau - Shy kids with glasses, 1956
 Robert Doisneau - The Clock, 1956
 Robert Doisneau - The harmonica, circa 1940
 Robert Doisneau - Une salle de classe 1957
 Robert Doisneau, Ecolier londonien 1950
Robert Doisneau - Ecolier

duminică, 27 august 2017

Qiang Huang's Art in 100 Paintings

 Qiang Huang - Demo at Sedona 2014 1
Qiang Huang - Wuzhen Canal 2 
Qiang Huang
Qiang Huang - A Small Boat 
 Qiang Huang - Apple and bottles
Qiang Huang - Beijing Hutong 2014 5 
Qiang Huang - Beijing Hutong 2014 8 
Qiang Huang - Blue Duet 
 Qiang Huang - Blue Purple and Red
 Qiang Huang - Blue Umbrella
 Qiang Huang - Brass Kettle
Qiang Huang - Bright Texas Light 
 Qiang Huang - Calm Down in Chaos
Qiang Huang - Color of Light 
Qiang Huang - Cool Feeling 
Qiang Huang - Demo at Albuquerque 2013 2 
Qiang Huang - Demo at Cloudcroft 1 
Qiang Huang - Demo at Cloudcroft 2 
 Qiang Huang - Demo at Cloudcroft 3
 Qiang Huang - Demo at Easton 2
Qiang Huang - Demo at Easton 3 
Qiang Huang - Demo at Falmouth 2014 1 
Qiang Huang - Demo at Falmouth 2014 2 
 Qiang Huang - Demo at Falmouth 2014 3
 Qiang Huang - Demo at Hope Town 1
 Qiang Huang - Demo at Hope Town 2
Qiang Huang - Demo at Hope Town 3 
 Qiang Huang - Demo at Jacksonville 2014 1
 Qiang Huang - Demo at Jacksonville 2014 2
 Qiang Huang - Demo at Lafayette 2014 1
 Qiang Huang - Demo at Lafayette 2014 3
Qiang Huang - Demo at Lindale 2014 1 
Qiang Huang - Demo at Lindale 2014 2 
Qiang Huang - Demo at Los Angeles 1 
 Qiang Huang - Demo at Los Angeles 2
Qiang Huang - Demo at Los Angeles 3 
Qiang Huang - Demo at Melbourne 1 
Qiang Huang - Demo at Melbourne 2 
Qiang Huang - Demo at Mt Pleasant 2014 3 
Qiang Huang - Demo at Mt. Pleasant 2014 1 
 Qiang Huang - Demo at Mt. Pleasant 2014 2
Qiang Huang - Demo at Mt. Pleasant 2014 4 
Qiang Huang - Demo at Sacramento 1 
Qiang Huang - Demo at Sacramento 2 
 Qiang Huang - Demo at Sacramento 3
 Qiang Huang - Demo at San Antonio 2014 1
Qiang Huang - Demo at San Antonio 2014 2 
 Qiang Huang - Demo at Scottsdale 2014 2
 Qiang Huang - Demo at Sedona 2014 2
 Qiang Huang - Demo at Springfield 1
Qiang Huang - Demo at Springfield 2 
Qiang Huang - Demo at Springfield 3 
Qiang Huang - Demo at St. Simons Island 1 
Qiang Huang - Demo at St. Simons Island 2 
 Qiang Huang - Demo at St. Simons Island 3
 Qiang Huang - Demo at Waynesville 1
 Qiang Huang - Demo at Waynesville 2
 Qiang Huang - Demo at Waynesville 3
 Qiang Huang - Demo at Whidbey Island 2014 1
Qiang Huang - Demo at Whidbey Island 2014 2 
 Qiang Huang - Demo at Whidbey Island 2014 3
Qiang Huang - Demo in Atlanta 1 
 Qiang Huang - Demo in Atlanta 2
 Qiang Huang - Demo in Atlanta 3
Qiang Huang - Demo in Austin 1 2014 
 Qiang Huang - Demo in Austin 2
 Qiang Huang - Demo in Austin 3
Qiang Huang - Demo in Austin 4 
Qiang Huang - Demo in Nashville 1 
 Qiang Huang - Demo in Nashville 2
 Qiang Huang - Demo in Nashville 3
 Qiang Huang - Demo in Tucson 1
 Qiang Huang - Demo in Tucson 2
 Qiang Huang - Demo in Tucson 3
Qiang Huang - Evening Tea 
Qiang Huang - Gold Apple on Blue 
 Qiang Huang - Heavy Metal
Qiang Huang - Lonely Onion 
 Qiang Huang - Morning in Zhouzhuang
Qiang Huang - On a Guilin Street 
Qiang Huang - Pansies 
Qiang Huang - Peony - Demo at San Antonio 3 
Qiang Huang - Purple and Green 
Qiang Huang - Shining in Warm and Cool 1 
 Qiang Huang - Shower in Cool Light
 Qiang Huang - Sugar Bowl and Charcoal Thingy
 Qiang Huang - The Blue Vase
Qiang Huang - Three Quarters of an Orange 
Qiang Huang - Tibor Nagy Study 3 
 Qiang Huang - To My Valentine 2
Qiang Huang - Tulips in Spring 
Qiang Huang - Vase and Bamboo 
Qiang Huang - White Cup with Blue Stripes 
 Qiang Huang - White in Dark
Qiang Huang - Wuzhen Street 1 
 Qiang Huang - Yellow Chrysanthemums
Qiang Huang - Yellow Rose in Blue Vase 
 Qiang Huang - Zen of Grey 2
Qiang Huang - Zen of Grey (Day 2) 
Qiang Huang