joi, 12 mai 2016

Top 15 al celor mai bune melodii de pe coloanele sonore ale filmelor

Menirea unei coloane sonore este, în primul rând, să ”ajute” povestea de pe ecran, să sublinieze ceea ce trebuie subliniat, să sporească dramatismul sau să fie discretă și subtilă, atunci când situația o cere. Există filme a căror coloane sonore nu spun nimic și există filme a căror coloane sonore par să spună totul. Acestea din urmă îi rămân cinefilului undeva într-un colț al minții sau al inimii și după ce filmul este de mult uitat. Iată un top al unor astfel de melodii:
15. Sheryl Crow - Begin the Beguine, de pe coloana sonoră a filmului De-Lovely (2004)
Cântecul acesta este de fapt unul foarte vechi, muzica și versurile fiind compuse în 1935 de către foarte apreciatul la vremea lui Cole Porter, cel care face și subiectul acestui film biografic a cărei coloană sonoră este formată în totalitate de creațiile lui reinterpretate. Este și cazul lui Begin the Beguine cântat, tulburător și impecabil de Sheryl Crow. Filmul, cu un rating pe IMDb de 6,6/10, îi are ca protagoniști pe Kevin Kline și Ashley Judd, selecția lui de piese muzicale primind tot felui de premii și s-a constituit într-un album separat pe piață.
14. James Last - The Lonely Shepherd, de pe coloana sonoră a filmului Kill Bill: Vol 1 (2003)
Toată lumea știe de acest film al lui Tarantino în care o mireasă se trezește după patru ani de comă și se răzbună pe toți cei care i-au făcut rău. La fel, toată lumea cunoaște această creație a lui James Last pe care a compus-o special pentru Gheorghe Zamfir și naiul lui. Dincolo de film, piesa are o viață proprie, ea fiind cântată de Zamfir mai în toate concertele, de-a lungul și de-a latul acestui pământ. Filmul o are în rolul miresei mânată de răzbunare pe Uma Thurman și un rating bun pe IMDb de 8,1/10 puncte. O piesă cutremurătoare de reținut și de ascultat!
13. A.R. Rahman - Mausam & Escape, de pe coloana sonoră a filmului Slumdog Millionaire (2008)
Un film indian care a rupt gura târgului, câștigând cam tot ce se putea câștiga în materie de premii, cum ar fi nu mai puțin de 8 premii Oscar, între care și pentru cel mai bun cântec original - Jai Ho. Și așa cum îi stă bine unui film indian, muzica este la loc de cinste. În topul acesta nu se găsește însă Jai Ho, ci o altă bucată muzicală, în întregime instrumentală: Mausam & Escape, care merită toată atenția. Dramatismul poveștii de viață a personajului principal, în care soarta joacă un rol esențial, este foarte bine pus în evidență de această coloană sonoră, o dovadă de măiestrie a indianului A.R. Rahman. Ratingul acordat filmului pe site-ul IMDb este de 8,0/10.
12. Mike Oldfield - Tubular Bells, de pe coloana sonoră a filmului The Exorcist (1973)
N-o să vorbesc prea mult despre film,  voi spune despre el doar că este un horror despre care a auzit toată lumea, câștigător a 2 premii Oscar și 4 Globuri de Aur și având un rating pe IMDb destul de bun: 8,0/10. O să mă refer mai degrabă la Tubular Bells care este cea mai cunoscută creație a lui Mike Oldfield, un compozitor englez de muzică electronică, ambientală, new age, world, folk și progressive rock. Albumul este mult mai amplu, în coloana sonoră fiind prezentă doar partea lui de deschidere. Cert este că după lansarea filmului, Tubular Bells a devenit un mare hit, aducându-i compozitorului recunoașterea binemeritată.
11. Low - Half Light, de pe coloana sonoră a filmului The Mothman Prophecies (2002)
De fapt piesa este compusă și interpretată de Alan Sparhawk și Mimi Parker, doi dintre cei trei membri ai trio-ului indie rock Low, alături de cel care cunoscut sub numele de tomandandy, un producător de muzică de film, deci e ca și cum ar fi o creație Low. Filmul, cotat de IMDb cu 6,5/10, este poate cel mai bun al genului horror/mistery/thriller pe care l-am văzut vreodată, mai ales că se bazează pe fapte reale (o recenzie mai amănunțită poate fi găsită aici), el reușind să provoace celui care se lasă dus de poveste adevărate frisoane pe șira spinării. Pe lângă asta, piesa Half Light care închide filmul, te mai păstrează un pic în lumea aceea a supranaturalului.
10. Muse - The 2nd Law: Isolated System, de pe coloana sonoră a filmului World War Z (2013)
Piesa este mai mult decât prezentă pe durata filmului, fiind compoziția lui Matthew Bellamy, vocalistul mult apreciatei și premiatei trupe de rock alternative Muse. În cazul de față însă, vocea atât de recognoscibilă a lui Bellamy nu se aude deloc, bucata muzicală fiind în întregime instrumentală. Filmul, o combinație de thriller, horror și SF, în care lumea este cotropită de zombi, este regizat de Marc Forster iar rolul principal este interpretat de Brad Pitt. Pe IMDb are un rating de 7,0/10.
9. Natacha Atlas - Light of Life, de pe coloana sonoră a filmului Kingdom of Heaven (2005)
Un film istoric, de război, a cărei acțiune se petrece pe vremea cruciadelor, cu Orlando Bloom în rolul principal, acela al lui Balian of Ibelin care, prin calitățile sale de om și prin vitejie, reușește să salveze locuitorii Ierusalimului de la moarte, la cucerirea orașului de către armata lui Saladin. Regizat de Ridley Scott, filmul beneficiază și de o coloană sonoră excepțională, două dintre piesele sale găsindu-și locul în acest top: Light of Life, compusă în totalitate de Natasha Atlas și To Jerusalem.
8. Harry Gregson-Williams - To Jerusalem, de pe coloana sonoră a filmului Kingdom of Heaven (2005)
O piesă extrem de scurtă, dar ale cărei acorduri se aud mai mereu pe parcursul filmului.
7. Vangelis - Opening Theme, de pe coloana sonoră a filmului 1492: Conquest of Paradise (1992)
1492: Conquest of Paradise (1992), un film catalogat, oarecum pe nedrept pe IMDb, cu un rating de doar 6.5/10. Regizat de Ridley Scott și avându-l în rolul lui Cristofor Columb pe Gerard Depardieu, filmul are o coloană sonoră care nu are cum să nu îți rămână în memorie, semnată de nimeni altul decât Vangelis - un veteran al muzicii electronice, de film, precum și al muzicii de jazz, progressive sau pop rock. Pentru coloana sonoră a acestui film a fost nominalizat la Globurile de Aur.
6. Vangelis - Tales of the Future, de pe coloana sonoră a filmului Blade Runner (1982)
5. Vangelis - Rachel's Song, de pe coloana sonoră a filmului Blade Runner (1982)
Coloana sonoră a filmului a fost nominalizată atât la Globurile de Aur cât și la Premiile BAFTA, fiind o ilustrare a geniului componistic al lui Vangelis, care reușește să facă din acest thriller SF unul memorabil. Trebuie spus că din cauza unor neînțelegeri între compozitor și studiourile de filmare a făcut ca unele piese de-ale lui, deși create special să îmbrace povestea, să fie înlocuite cu ale altor compozitori. Abia peste 12 ani, după ce Vangelis și-a rezolvat problemele cu studiourile, a putut să scoată pe piață și piesele omise. Filmul s-a dovedit a fi și premonitoriu, imaginea aceea a chinezoaicei frumoase care zâmbea dintr-o reclamă urbană, abia zărindu-se din ceața densă, poluantă a unui Los Angeles apocaliptic din viitor, nu a putut să nu fie comparată cu realitatea Beijing-ului de astăzi. Avându-i în rolurile principale pe Harrison Ford și Sean Young, filmul are un rating de 8,2/10 pe IMDb, un rating bine meritat.
4. Ramin Djawadi - Main Theme, de pe coloana sonoră a serialului Game of Thrones
Cine nu a văzut sau nu a auzit de Game of Thrones, mai mult ca sigur că nu trăiește pe această planetă. Dar, dincolo de povestea plină de intrigi care te țin cu sufletul la gură, un mare plus este și bucata muzicală de deschidere, o compoziție de-a dreptul genială de-a lui Ramin Djawadi în care locul principal este ocupat de violoncel. Cine va căuta și va asculta piesa întreagă, căci trebuie precizat că în serial nu se aude decât prima jumătate a ei, va descoperi adevărata și completa ei frumusețe. Serialul acesta fantasy, care este în derulare încă din 2011, are un rating de-a dreptul fabulos pe IMDb, aproape de maximum: 9,5/10.
3. Lisa Gerrard - Now We Are Free, de pe coloana sonoră a filmului Gladiator (2000)
Coloana sonoră, semnată de Hans Zimmer, a câștigat un Glob de Aur, piesa Now We Are Free, interpretată atât de sfâșietor de Lisa Gerrard (membră a duo-ului Dead Can Dance), rămânând undeva în mintea spectatorului. Filmul, regizat de Ridley Scott, este povestea unui fost comandant militar de pe vremea împăratului Marc Aureliu care ajunge sclav, apoi gladiator. Filmul îi are în rolurile principale pe Russell Crowe și Joaquin Phoenix, având un rating foarte bun pe IMDb, de 8,5/10.
2. Jan Garbarek - Rites, de pe coloana sonoră a filmului The Insider (1999)   
Jan Garbarek este atât compozitorul cât și interpretul acestei melodii de excepție, iar filmul este unul pe care orice cinefil trebuie să-l vadă la un moment dat. (Vezi recenzia filmului aici) Filmul, cu Russell Crowe și Al Pacino în rolurile principale, este o adevărată lecție de jurnalism și a avut șapte nominalizări la premiile Oscar, fiind cotat de IMBd cu 7.9/10 puncte.
1. Vangelis - Conquest of Paradise, de pe coloana sonoră a filmului 1492: Conquest of Paradise (1992)
Pe locul 1 nu putea fi decât Vangelis, un artist cu nu mai puțin de patru compoziții în acest top, pentru simplul motiv că toate cele patru sunt prea bune pentru a fi lăsate pe dinafară. Piesa, o adevărată capodoperă, se află pe coloana sonoră a aceluiași 1492: Conquest of Paradise (1992). Muzica lui Vangelis de pe acest film s-a vândut ca album distinct, având un succes uriaș printre iubitorii de gen.

Concluzii
Acesta este un top personal al melodiilor care mi-au atras atenția ori de câte ori am văzut câte un film. Întotdeauna sunt parcă mai atentă la coloana sonoră decât la poveste. Știu că topul este plin de piese din zona electronicului, ori din zona new age, world sau ambiental, dar cam astea sunt genurile pe care le ascult. Dacă cineva are vreo propunere, abia aștept să o aud, eu fiind mereu în căutare de muzică bună.

miercuri, 11 mai 2016

Amorurile lui Balzac (1): Laure de Berny și banca din grădină

Portretul lui Honoré de Balzac către 1825, atribuit lui Achille Devéria 1820s
N-am decât două pasiuni, dragostea și gloria, aceasta era fraza preferată a lui Balzac, încă din fragedă tinerețe. Și s-a străduit zi de zi să le dobândească pe amândouă. Prima dragoste înflăcărată a scriitorului, pe atunci doar un biet aspirant, a fost pentru contesa Laure de Berny, femeie măritată și cu o liotă de copii. 

Soții Berny locuiau în Villeparisis, același orășel în care trăia și tumultoasa familie Balzac. Din punct de vedere social, aceștia se considerau peste cei din neamul Balzac, Laure de Berny, născută la Versailles, îi avusese ca nași la botez pe înșiși regele Louis XVI și pe regină. Revoluția din 1789, urmată de căderea monarhiei, au făcut ca soții de Berny să se retragă la Villeparisis. Mariajul contelui și al contesei nu era unul prea fericit, ea fiind mult mai tânără decât el, cei nouă copii și gura lumii neîmpiedicând-o să aibă un amant, cu care avea chiar și o fetiță.

Când a cunoscut-o Balzac, Laure de Berny avea 45 de ani, iar el doar 22. Faptul că ea mai avusese un amant i-a dat ceva speranțe, mai ales că se îndrăgostise nebunește de cea care purta un nume special pentru el: Laure (mama lui se numea Laure, sora lui favorită se numea Laure, iar cealaltă soră se numea Laurence, care era tot un fel de Laure). Doamna de Berny nu era o frumusețe, dar un soi de bunătate spirituală o făcea extrem de plăcută ochiului. Tânărul Balzac a început să-i facă asiduu curte, scriindu-i scrisori pline de declarații de dragoste. Laure de Berny se arăta oarecum distantă, însă în sinea ei era extrem de măgulită că la vârsta ei a reușit să aprindă într-un tânăr sentimente de amor.

S-au tot jucat de-a șoarecele și pisica mai mult timp până într-o seară când, după ce și-a luat rămas bun și a plecat, Balzac s-a întors și a găsit-o pe adorata lui stând singură pe o bancă din grădină. Acolo i-a furat primul sărut. Îngăduința ei de a-l lăsa să o sărute l-a făcut pe tânăr să spere la mai mult. După încă o perioadă de eschivări, Balzac repetă figura cu plecatul și întorsul pe nepusă masă: o găsește iar pe banca din grădină, de această dată ea dăruindu-i-se și trupește. 

Iubirea împărtășită i-a făcut să devină imprudenți, cei doi fiind văzuți prea des împreună. Aventura nu a scăpat liotei ei de copii, dar nici ochiului vigilent al mamei lui Balzac, care găsea totul prea scandalos, hotărând să pună capăt cu orice preț. Mai mult, Balzac, de când cu amantlâcul, nu mai scrisese nici un rând de roman, el care se chinuia să devină faimos prin scris! Așa că nu a stat prea mult pe gânduri și l-a trimis, fără drept de apel, la Bayeux, locul unde sora lui favorită se mutase de când se măritase. La despărțire, doamna de Berny îi dă amuleta ei, o sticluță cu apă de Portugalia, promițându-i că îi va scrie săptămânal. Balzac este urmărit de servitorul mamei până la diligența spre Bayeux, pentru a se asigura că se urcă în ea. 
La Bayeux, tânărul amorez nu părea să sufere deloc după iubirea atât de repede frântă. Încă din diligență acordase maximă atenție, tot drumul, unei doamne așezate în fața lui. Iubea prea mult viața pentra a lăsa nefericirea să își facă loc. Sejurul la sora lui îi pria de minune, toată ziua explorând orașul și cunoscând tot felul de oameni, între care și o doamnă din înalta societate, abia părăsită de amantul ei. Imediat a făcut încercări să ocupe el locul lăsat liber, dar asaltul s-a terminat cu o rușinoasă retragere. 

Timp de două luni cât a stat la sora lui, Balzac a corespondat cu doamna de Berny având complicitatea bunicii, care îl ținea la curent cu ce mai face aceasta. Mutarea familiei la Paris, după ce le-a căzut de pleașcă o moștenire de pe urma unui nepot tuberculos, îngrijit până la obștescul sfârșit, nu a stins dragostea celor doi, Laure de Berny (poreclită în latinește Dilecta) făcând numeroase vizite în chichineața închiriată special pentru Balzac, pentru a avea liniște să creeze. Ea, cel puțin, era mai îndrăgostită ca oricând. 

După patru ani de făcut periodic naveta la Paris, ea și-a vândut casa din Villeparisis și și-a cumpărat o locuință în capitală, nu departe de a lui. Acum, se vedeau zilnic. Se purta cu el aproape matern, fiind totodată pentru tânărul romancier o sursă de informații despre viața de la curtea vechiului imperiu, depre nenumăratele comploturi amoroase sau politice, precum și o sursă de bani pentru finanțarea micilor sale afaceri în domeniul tipografiei. Chiar și când amantului ei i s-au aprins călcâiele după o altă Laure, de această dată o ducesă, a continuat să-l sprijine. Apoi l-a pus să aleagă: ori ea, ori ducesa. Somat și pus la zid, Balzac se desparte, pentru un timp, de ce-a de-a doua Laure a lui. Doi ani a rezistat tentației de a-și ineșela iubita, apoi nu a mai putut: o întâlnea pe ducesă pe furiș.

La 52 de ani, Laure de Berny îl iubea pe Balzac al ei cu o patimă nebunească. Reușise să câștige de partea ei și pe restul membrilor familiei lui, care acum o simpatizau nespus, după ce băgase o groază de bani în el, salvându-l când se afla în mari nevoi financiare. Succesul literar al lui Balzac s-a datorat și sprijinului necondiționat al acestei femei. Ea a devenit oaza de liniște atât de necesară pentru a crea. Cu ea alături scria mult mai bine. Despărțită de soț, ea închiria căsuțe în locșoare idilice pentru ca el să aibă parte de aer curat și să se poată concentra, citea maldăre de corecturi.
Laure de Berny
La 55 de ani, știa că are o vârstă cam înaintată pentru o mare îndrăgostită dar, cu toate acestea era mereu alături de el. Parisul, succesul și anturajul făcuseră din scriitorul ei un nesățios și un libertin. Făcea cuceriri în lumea bună. Femeile începuseră să-i scrie răvașe de îndrăgostite iar la frizeria unde se tundea era bătaie pentru câte o șuviță din părul lui. Visa să se însoare cu vreo văduvă bogată, căci banii nu-i ajungeau niciodată. Se îngrijora însă la gândul că o căsătorie a lui ar supăra-o prea mult pe Laure de Berny, căci în brațele ei revenea ori de câte ori viața îi oferea neplăceri. Era îngerul lui alb, deseori o numea mamă. Bătrânețea ei și frumusețea dusă nu-l mai încântau deloc. Nu-i mai putea oferi dragostea și tinerețea lui, i se părea prea mult ca ea să-i mai pretindă asta. Așa că s-a aruncat în vâltoarea altor iubiri. 

Timpul a trecut și boala a lovit-o pe doamna de Berny, ea suferind de un anevrism al inimii, nevindecabil. Mai mult, moartea îi răpise deja patru copii și mințile celui de-al cincilea. Asta nu avea cum să n-o afecteze. În 1835, când i-a mai murit un fiu în brațe, l-a rugat pe Balzac să nu mai țină legătura decât prin scrisori, ea retrăgându-se într-un soi de sihăstrie autoimpusă la Nemours. A murit un an mai târziu. Ea a fost muza care se regăsește în eroina romanului Le Lys dans la vallée (Crinul) - domana de Mortsauf - al cărui prim exemplar Balzac l-a tras special pentru ea. Era foarte mândră că a iubit un geniu și că a contribuit la devenirea lui. Simțindu-și sfârșitul aproape, a trimis după Balzac să vină să-l mai vadă o dată, dar acesta nu a fost găsit în timp util, fiind pe drumul spre Italia. S-a ținut de viață în speranța că îl va vedea dar, când a a flat că e în Italia, nu s-a simțit în stare să aștepte întoarcerea lui. A dat indicații ca scrisorile de amor primite de la el să fie arse, a cerut să vină preotul să-i dea ultima împărtășanie și s-a stins. Scrisorile care zugrăveau cincisprezece ani de iubire au fost încredințate focului.
 Ilustrație pentru Le Lys dans la vallée (Crinul) 1897



 Ilustrație pentru Le Lys dans la vallée (Crinul)

Sursa: ”Prometeu sau viața lui Balzac”, de Andre Maurois

marți, 10 mai 2016

Young Beauties in Albert Lynch's Art

 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - A young beauty, 19th Century
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - A Portrait of a Lady in Blue
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - A Summer Stroll
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - A Young Beauty
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - A Young Beauty
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - A Young Beauty
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - Dama con turbante negro
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - Lynch Albert - Jeune femme au chapeau
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - Portrait d'une jeune femme 1890
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - Portrait of a Young Woman in a Hat Holding a Bouquet of Flowers
Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - Portrait of a Young Woman 
Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - Retrato de uma elegante mulher 
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - Suivez-Moi
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - The Flower Girl
Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - The Jolly Boat 
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - The Letter
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - The Letter
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - The White Ribbon
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - Tête de Femme
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - Woman Descending Stairs
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - Woman in a Red Embroidered Shawl
Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - Woman in a Very Big Hat
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - Woman in White Bonnet
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - Women Reading
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - Young Beauty in a Straw Hat
 Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - Young Woman in Green Hat
Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) 
Albert Lynch (Peruvian, 1851-1912) - A Beautiful Woman