Ororile suferite
de evrei în timpul Holocaustului nu se uită și nu se iartă niciodată, mai ales
dacă tu însuți ești evreu. Este și cazul unor venerabili domni, aflați într-un
cămin de bătrâni, care hotărăsc să facă ei dreptate în cazul unui nazist de la
Auschwitz care a scăpat de a răspunde pentru crimele sale datorită faptului că
și-a schimbat numele și s-a ”pierdut” în Statele Unite. Unul dintre ei suferă
de demență iar celălalt este imobilizat în scaunul cu rotile. Așa că bătrânul
din scaunul cu rotile, dar cu mintea întreagă, îi scrie celui cu demență, dar
cu picioarele încă bune, instrucțiunile cum să procedeze, pas cu pas, la
uciderea nazistului.
De aici începe
aventura tomnatică a bătrânului cu demență care fuge din azilul de bătrâni și
călătorește prin toată America, ba chiar trece și granița în Canada, în căutarea
criminalului de demult reușind, cu toată urmărirea poliției alertată de
familie, să-l identifice pe acesta și să-l confrunte cu propriul trecut. Acesta
e momentul când filmul are o întorsătură a poveștii care îi conferă un mare
plus, dar pe care nu o voi menționa pentru a nu strica plăcerea celor care vor
dori să vadă filmul.
Deși este al nu
știu câtelea film despre evrei și Holocaust, acesta are o idee originală care,
cel puțin mie, nu mi-a dat deloc o impresie de déjà vu. Deci, e de urmărit!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu