Johannes Vermeer - Girl with a Pearl Earring, c. 1665, Mauritshuis, The Hague
Johannes Vermeer (1632-1675) a pictat destul de puține tablouri în timpul scurtei sale cariere artistice de doar 19 ani, acestea neaducându-i nici pe departe veniturile necesare vieții de zi cu zi pentru a-și întreține numeroasa familie sau pentru a se putea dedica exclusiv picturii. S-a născut, a trăit și a murit în Delft, într-o Olandă măcinată la acea vreme de conflictele dintre Biserica Catolică și protestanți. Victoria protestanților își va pune amprenta pe soarta celor care sunt de alte confesiuni, mai ales asupra catolicilor din oraș care sunt obligați să trăiască într-un cartier separat, neavând dreptul să îndeplinească funcții publice. Este și cazul lui Johannes Vermeer care, ironia soartei, deși provenea dintr-o familie de protestanți, trecuse la catolicism în urma căsătoriei cu multa mai bine situata din punct de vedere social și material, Catharina Bolnes. Se crede totuși că Vermeer n-a făcut câtuși de puțin o căsătorie din interes, ci mai degrabă una din dragoste, dat fiind epoca în care a trăit, în care conveniențele sociale erau strict respectate, trecerea la confesiunea soției și statutul social inegal dintre cei doi reprezentând o încălcare gravă a acestora. Pur și simplu așa ceva nu se făcea pe vremea aceea! Din păcate pentru posteritate, Vermeer nu a obișnuit să-și folosească soția ca model pentru picturile sale, așa cum făcea Rembrandt, de exemplu cu iubita lui Saskia, astfel încât chipul Catharinei ne-a rămas necunoscut. La un moment dat, s-a emis ipoteza că totuși Catharina ar fi servit ca model pentru Cântăreață la chitară, tablou terminat în 1667. Nici lui însuși nu și-a făcut vreun autoportret. Se crede însă că s-a pictat în Mijlocitoarea, el fiind bărbatul din stânga tabloului, ținând în mână un pahar.
Și dacă tot a venit vorba de statutul social al lui Vermeer, trebuie spus că acesta provenea, atât pe linie paternă cât și pe linie maternă, dintr-o familie ai cărui membri nu se puteau lăuda cu un trecut ireproșabil. Spre exemplu, Neelte Goris, bunica lui din partea tatălui, o femeie dispusă la orice pentru bani, fusese implicată în organizarea de loterii, interzise cu totul de lege. Încălcarea legii nu a speriat-o câtuși de puțin pe întreprinzătoarea Neelte care, la un moment dat, a făcut mai mult de-atât: și-a înșelat asociații și și-a însușit toate veniturile. Nici bunicul din partea mamei, Balthasar Gerrits, nu fusese vreun monument de cinste: s-a implicat în tot felul de speculații dubioase cu acțiuni de-ale Companiei Indiei de Est, lucrând mai apoi pentru falsificatorii de bani. Fuge la timp atunci când este descoperit, fiul lui fiind cel care ajunge la închisoare.
Tatăl lui Johannes, Reyner Jans, cumpără în 1631 hanul Mechelen, situat în apropierea Pieței Mari din Delft și hotărăște să se facă hangiu, făcând pe lângă asta și negoț cu opere de artă. Este hanul în care Vermeer a crescut și pe care avea să-l moștenească într-o zi, afacerea oferindu-i câțiva ani de siguranță financiară, până când războiul cu Franța avea să arunce Olanda în pragul catastrofei, când nici un fel de negoț nu mai aducea venituri. Ne putem doar închipui atmosfera de veșnică forfotă specifică unui han, în care micul Johannes era mereu în preajma halbelor de bere de pe mesele călătorilor în timp ce pe pereți atârnau tablouri care își așteptau cumpărătorii.
Decizia de a deveni pictor nu i-a aparținut lui Johannes ci părinților lui care își doreau pentru copiii lor niște meserii mai cinstite, dat fiind trecutul destul de aventuros al membrilor mai vârstnici ai familiei. Este trimis la studii în Amsterdam pentru ca mai apoi să poată fi primit în ghilda Sfântului Luca. Temele predilecte ale picturii jumătății de secol XVII erau cele religioase și mitologice. Vermeer pictează Hristos în casa Martei și a Mariei și Diana înconjurată de nimfe, dar a vinde astfel de tablouri în Delft, un oraș aproape în întregime protestant, se dovedește a fi un lucru practic imposibil. Așa că se decide să schimbe macazul: va picta numai scene din viață! Primul tablou care s-a păstrat și care probabil marchează trecerea de la tematica religioasă la cea a scenelor cotidiene este Mijlocitoarea (sau Codoașa, 1656). A pictat mai ales scene de interior cu personaje feminine, a căror chipuri capătă viață în lumina filtrată a ferestrelor cu vitralii în timp ce citesc sau scriu scrisori ori sunt surprinse în mijlocul lecțiilor de muzică. Interioarele sunt specifice caselor olandeze ale epocii, cu pardosele în alb și negru, cu draperii grele cu modele complicate și frumos lucrate. Doar două peisaje s-au mai păstrat din câte o fi pictat Vermeer: Vedere spre Delft, 1661 și Strada, c.1557-1661.
Johannes Vermeer a murit la doar 43 de ani, în cruntă sărăcie, măcinat de boală, o febră care l-a doborât rapid, dar și de neputința de a asigura traiul familiei sale care număra nu mai puțin de 11 copii. După moartea lui, Catharina a vândut tablourile, toți banii mergând înspre plata datoriilor. A făcut însă tot ce i-a stat în putință să păstreze Atelierul (sau Alegoria picturii, 1655), tablou pe care Vermeer nu l-a pus niciodată în vânzare. Nici unul din copii nu a fost atras de pictură, toți practicând meserii diverse care nu au avut vreo legătură cu domeniul artistic. Catharina a murit în ultimele zile ale anului 1687.
Incontestabil, cea mai cunoscută pictură a lui Vermeer este Fata cu cercel de perlă sau Fata cu turban 1665. Ea a fost și sursa de inspirație a romanului cu același nume al lui Tracy Chevalier, apărut în 1999, în care scriitoarea o identifică pe Griet, servitoarea familiei ca fiind cea care i-ar fi pozat ca model pentru acest tablou, deși istoricii susțin că Maria, fiica artistului ar fi îndeplinit de fapt acest rol. Tablourile lui Vermeer, fiind atât de puține la număr, fac aproape toate parte din colecțiile marilor muzee ale lumii, doar câteva dintre ele fiind în proprietatea unor particulari, cum este cazul industriașului american Henry Clay Frick 1849-1919, a cărui colecție de tablouri conține nu mai puțin de trei capodopere de-ale lui Vermeer: Girl Interrupted in her Music, Officer and Laughing Girl și Mistress and Maid. După moartea lui Frick, fiica acestuia i-a transformat maiestuoasa casă din New York în muzeu, astfel încât și aceste trei tablouri putând fi admirate de doritori. Practic, a devenit imposibil să vezi un Vermeer autentic la marile case de licitații. În 2004, un tablou proaspăt atribuit lui, s-a vândut cu aproape 40 de milioane USD.
Johannes Vermeer - Girl Interrupted in her Music, (Onderbreking van de muziek) c. 1658–1661 Oil on canvas 39.3 x 44.4 cm, Frick Collection, New York
Johannes Vermeer - Woman in Blue Reading a Letter, (Brieflezende vrouw in het blauw) c. 1662–1665 Oil on canvas 46.5 x 39 cm, Rijksmuseum, Amsterdam
Johannes Vermeer - Girl Reading a Letter at an Open Window, c. 1657–1659 Oil on canvas 83 x 64.5 cm.
Johannes Vermeer - View of Delft, (Gezicht op Delft) c. 1660–1663 Oil on canvas 98.5 x 117.5 cm, Mauritshuis, The Hague
Johannes Vermeer - A Lady Writing,(Schrijvend meisje) c. 1662–1667 Oil on canvas 45 x 39.9 cm, National Gallery of Art, Washington D.C.
Johannes Vermeer - The Guitar Player, (De gitaarspeelster) c. 1670–1673 Oil on canvas 53 x 46.3 cm, Kenwood House English Heritage as Trustees of the Iveagh Bequest, London
Johannes Vermeer - The Glass of Wine, (Het glas wijn) c. 1658–1661 Oil on canvas 65 x 77 cm, Staatliche Museen Preußischer Kulturbesitz, Gemäldegalerie, Berlin
Johannes Vermeer - A Maid Asleep,c. 1656–1657 Oil on canvas 87.6 x 76.5 cm, Metropolitan Museum of Art, New York
Johannes Vermeer - The Love Letter, De liefdesbrief) c. 1667–1670 Oil on canvas 44 x 38.5.cm, Rijksmuseum, Amsterdam
Johannes Vermeer - (De luitspelster) c. 1662–1665 Oil on canvas 51.4 x 45.7 cm, Metropolitan Museum of Art, New York
Johannes Vermeer - A Lady Standing at a Virginal, (Staande Virginaalspeelster) c. 1670–1674 Oil on canvas 51.7 x 45.2 cm, National Gallery, London
Johannes Vermeer - Christ in the House of Martha and Mary, c. 1654–1656 Oil on canvas 160 x 142 cm, National Gallery of Scotland, Edinburgh
Johannes Vermeer - Diana and Her Companions
Johannes Vermeer - Girl with a Flute, c. 1665–1670 Oil on panel 20 x 17.8 cm, National Gallery of Art, Washington D.C.
Johannes Vermeer - Girl with a Red Hat, (Meisje met de rode hoed) c. 1665–1667 Oil on panel 23.2 x 18.1 cm, National Gallery of Art, Washington, D.C.
Johannes Vermeer - Lady Writing a Letter with her Maid, (Schrijvende vrouw met dienstbode), c. 1670–1671 Oil on canvas 71.1 x 58.4 cm, National Gallery of Ireland, Dublin
Johannes Vermeer - Mistress and Maid, (Dame en dienstbode) c. 1666–1668 Oil on canvas 90.2 x 78.7 cm, Frick Collection, New York
Johannes Vermeer - Officer and Laughing Girl, c. 1657–1660 Oil on canvas 50.5 x 46 cm,Frick Collection, New York
Johannes Vermeer - Study of a Young Woman, (Meisjeskopje) c. 1665–1674 Oil on canvas 44.5 x 40 cm, Metropolitan Museum of Art, New York
Johannes Vermeer - The Allegory of Faith, (Allegorie op het geloof) c. 1670–1674 Oil on canvas 114.3 x 88.9 cm, Metropolitan Museum of Art, New York
Johannes Vermeer - The Art of Painting, (De Schilderkonst) c. 1662–1668 Oil on canvas 120 x 100 cm, Kunsthistorisches Museum, Vienna
Johannes Vermeer - The Concert, (Het concert) c. 1663–1666 Oil on canvas72.5 x 64.7 cm, Isabella Stewart Gardner Museum, Boston
Johannes Vermeer - The Girl with a Wine Glass, c. 1659–1660 Oil on canvas, Herzog Anton Ulrich-Museum, Brunswick
Johannes Vermeer - The Lacemaker (De kantwerkster), c. 1669–1671 Oil on canvas (attached to panel) 24.5 x 21 cm, Musée du Louvre
Johannes Vermeer - The Little Street, (Het Straatje) c. 1657–1661 Oil on canvas 54.3 x 44 cm, Rijksmuseum, Amsterdam
Johannes Vermeer - The Milkmaid, (De Melkmeid) c. 1657–1661 Oil on canvas (45.5 x 41 cm.) The Rijksmuseum, Amsterdam
Johannes Vermeer - The Music Lesson, (De muziekles) c. 1662–1664 Oil on canvas 73.3 x 64.5 cm, The Royal Collection, The Windsor Castle
Johannes Vermeer - The Procuress, (De koppelaarster) 1656 Oil on canvas 143 x 130 cm. Gemäldegalerie Alte Meister (Old Masters Picture Gallery), Dresden
Johannes Vermeer - Woman Holding a Balance, (Vrouw met weegschaal) c. 1662–1665 Oil on canvas 42.5 x 38 cm, National Gallery of Art, Washington D.C.
Johannes Vermeer - Woman with a Pearl Necklace, (Vrouw met parelsnoer) c. 1662–1665 Oil on canvas 55 x 45 cm, Staatliche Museen Preußischer Kulturbesitz, Gemäldegalerie, Berlin
Johannes Vermeer - Young Woman with a Water Pitcher, (Vrouw met waterkan) c. 1662–1665 Oil on canvas 45.7 x 40.6 cm, Metropolitan Museum of Art, New York
Johannes Vermeer -Lady Seated at a Virginal (1670-72), by Johannes Vermeer. Oil on canvas, 20.3 in × 17.9 in. (51.5 cm × 45.5 cm). National Gallery, London.
Johannes Vermeer - The Astronomer, (De astronoom) 1668 Oil on canvas 50 x 45 cm, Musée du Louvre, Paris
Johannes Vermeer - The Geographer, (De geograaf) c. 1668–1669 Oil on canvas 53 x 46.6 cm, Städelsches Kunstinstitut, Frankfurt am Main, Germany
Johannes Vermeer - (attributed to Vermeer), Oil on canvasc. 167025.2 x 20 cm, The Leiden Collection, New York
You may also like