Editura Polirom 2012
Un roman, interzis
de două ori de cenzură, despre condiția femeii în societatea iraniană, o
societate foarte restrictivă în ceea ce privește drepturile femeilor, dominată
de cutume străvechi și de o religiozitate împinsă până la fanatism, ale căror
reguli sunt de cele mai multe ori bizare sau greu de înțeles pentru cei din
lumea democrată. De exemplu, în Iran, mai ales în zona rurală, a asculta muzica
difuzată la radio este un păcat sau, atunci când râd, fetelor nu trebuie să li
se audă râsul sau să li se vadă dinții.
Tânăra Masum
trăiește în Teheran după ce a venit, împreună cu familia ei, dintr-o zonă
rurală. Suspectată că s-ar fi îndrăgostit de un farmacist, pe care îl zărise în
drumul spre școală, este măritată cu forța cu tânărul Hamid, un băiat pe care
nu-l mai văzuse niciodată în viața ei. După măritiș află că soțul ei face parte
dintr-o grupare ilegală de activiști care luptă impotriva puterii politice,
ceea ce îl pune sub supravegherea permanentă și vigilentă a SAVAK-ului
(serviciile secrete iraniene), care nu se dă în lături de la nimic pentru a
întări puterea șahinșahului. Viața lui Masum se împarte între copiii ei,
dorința de a-și continua studiile întrerupte și teama cumplită ca soțul să nu-i
fie prins și torturat. În cele din urmă, inevitabilul se produce: Hamid este
arestat iar casa îi este percheziționată de SAVAK.
Încet-încet,
mediul politic începe să se schimbe, populația Iranului este din ce în ce mai
pornită și mai revoltată, au loc manifestații de amploare. În încercarea de a
calma spiritele, șahinșahul promite eliberarea unor deținuți politici, printre
aceștia numărându-se și Hamid. El participă activ la revoluția din 1979 care
are ca rezultat abdicarea șahinșahului care pleacă în exil și venirea la putere
a ayatollahului Khomeini. Numai că schimbarea de regim nu se dovedește a fi una
în bine, Iranul schimbând un tiran cu un altul mult mai crud. Țara este în
haos, se pornește o adevărată vânătoare de vrăjitoare, guvernul islamic
proaspăt instaurat înlăturând orice urmă de libertate și de normalitate.
Revoluționarii luptaseră degeaba. Peste toate acestea începe și războiul cu
Irakul.
Cum era de
așteptat, Hamid nu se regăsește în ideologia noului regim și se implică din nou
în acțiuni împotriva puterii. Este hăituit, arestat și, de această dată,
executat. În calitate de soție a unui ”dușman al poporului”, Masum este dată
afară din serviciu. Copiii ei suportă, de asemenea, consecințele: nu se pot
angaja nicăieri și nu sunt admiși la nici o universitate. De aici încolo,
pentru Masum începe lupta pentru supraviețuirea ei și a copiilor. Căci aceasta
este trăsătura principală care o caracterizează pe Masum: este o luptătoare.
Toată viața ea s-a luptat cu familia și cu societatea pentru a-și ajuta soțul
și copiii. Sacrificându-se pentru ceilalți, a luptat și a ieșit mereu
învingătoare. Și totuși, când viața o aduce din nou în calea iubirii sale din
tinerețe, farmacistul, când este pe cale să își găsească propria fericire,
luptătoarea Masum nu mai are putere. Nu se mai poate opune nici copiilor, nici
prejudecăților, așa că marea ei iubire se limitează la câteva priviri furișe în
tinerețe și la câteva întâlniri nostalgice la bătrânețe.
Un roman bunicel dar care nu se ridică la nivelul
literar al altor romane despre viața în Orientul Mijlociu cum ar fi ”În țara
bărbaților” de Hisham Matar sau ”Sirenele Bagdadului” de Yasmina Khadra
Parinoush Saniee
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu